Piatra Şoimului, în Munţii Tarcău

                        1

Text şi fotografii: Vasile Bouaru

Participanţi: Vasile Bouaru, George Sireţchi (Rădăuţi), Sebastian Vicoveanu (Volovăţ) 


Oraşul Piatra Neamţ este punct de plecare pentru multe trasee frumoase şi interesante. Pornim la mijloc de mai 2016 din dreptul gării C.F.R. Piatra Neamţ şi urmăm pentru început  drumul descris la. Ne deplasăm aşadar dinspre gară sau din imediata vecinătate a staţiei de la telegondola Piatra Neamţ 400 metri în direcţia Bacău, pe bulevardul 9 Mai, până ajungem la primul pod care traversează Râul Bistriţa. Trecem peste acel pod (foto 1) şi privim râul spre amonte (foto 2). 

2

Imediat după pod ne abatem spre dreapta şi urmăm cale de aproape 4 km drumul ce duce spre satul Doamna, în vecinătatea căruia se află cetatea dacică Bâtca Doamnei. Deşi suntem foarte aproape de malul drept geografic al Bistriţei vegetaţia bogată împiedică să vedem prea multe detalii ale Lacului de acumulare Bâtca Doamnei. Doar de foarte aproape de intrarea în satul Doamna putem privi dealul unde se află cetatea dacică (foto 3).

Ajunşi în sat, deşi traseul nostru merge în amonte urmărind Pârâul Doamna, ne abatem spre platoul din vârful dealului unde se afla cetatea dacică. Odată ajunşi acolo ne atrage atenţia peisajul uimitor. Spre vest se vede partea dinspre amonte a lacului de acumulare Bâtca Doamnei (foto 4). În ultimul plan, învăluit în nori, este Ceahlăul. Cercetăm atenţi cele câteva urme de ziduri (foto 6). Totul este verde şi plin de flori (foto 7). Spre sud zărim valea pe care o vom urma iar în depărtare Vârful Ostrovu pe lângă care vom trece (foto 8).

3

                                             4

6

7

8

Suntem impresionaţi de bogăţia de plante (foto 9). Privim şi spre partea din aval a Lacului de acumulare Bâtca Doamnei (foto 9a) apoi coborâm pe acelaşi drum pitoresc pe care am urcat aici (foto 10). Ajunşi iar în drumul principal îl urmăm în amonte, pe lângă Pârâul Doamna (foto 11). Zărim adesea alunecări de teren şi porţiuni pe care probabil că apa le-a rupt din maluri (foto 12). Depăşim ultimele case din sat iar peisajul devine pitoresc, cu poieni întinse ce coboară până aproape de drum (foto 13). Pe un copac, o ciocănitoare (foto 14).

                       9

9a

10

11

12

                                        13

Urmăm drumul mai departe şi undeva pe dreapta în sensul de mers zărim un mic afluent ce trece peste un prag stâncos (foto 15). Imediat traversăm un pod peste pârâu de unde privim albia spre aval (foto 16). Drumul trece prin mici poieni (foto 17). 

14

                                15

                                    16

17

                           18

La toate intersecţiile pe care le întâlnim vom urma doar drumul peste care nu este vreo barieră (foto 18). Mai spre amonte întâlnim undeva pe partea stângă o alunecare de teren unde vedem rocile (foto 19) apoi urmăm mai departe drumul forestier (foto 20). 

                            19

20

21

Alunecări de teren şi maluri abrupte zărim destul de des, pe ambele părţi ale drumului (foto 21). După mai bine de 30 minute de la ieşirea din satul Doamna ajungem la intersecţia din imaginea 22. Vom urma drumul din stânga ei, cel din dreapta este închis cu barieră. În acest punct părăsim Pârâul Doamna şi urcăm pe lângă un afluent, Bahrinul Mare. Traversăm zone pitoreşti (foto 23). 

                                               22

23

Pe partea stângă a drumului zărim câteva rădăcini întinse ca o caracatiţă (foto 24) apoi drumul începe să urce uşor (foto 25). 

                                      24

25

O mică alunecare de teren atrage atenţia (foto 26); o depăşim şi ajungem la intersecţia din imaginea 27. De la ea urmăm drumul din stânga, în urcuş.  Bogăţia de culori ne încântă (foto 28).

                            26

                                     27

28

                       29

                        30

Privim spre înapoi (foto 29) şi urcăm mai departe trecând prin vecinătatea unei stâni (foto 30). Cerul se acoperă cu nori negri, semn că va veni o furtună însă deocamdată este bine, aşa că înaintăm. Mai sus, de după un cot al drumului, zărim Vârful Ostrov (foto 31) (hartă la) pe care îl vom depăşi prin stânga lui în sensul de urcuş. 

31

Ceva mai sus zărim câteva construcţii (foto 32). Suntem în imediata apropiere a Schitului Lipovenesc. Ajungem imediat la poarta şi gardul care împrejmuiesc schitul. Stând cu faţa spre schit ne abatem în urcuş spre dreapta, pe un drumeag. Imediat mai sus privim spre înapoi (foto 33).

                        32

33

Traversăm câteva mici râpe, locuri de unde îşi are obârşia Pârâul Bahrinul Mare (foto 34). În 10 minute ajungem pe un vast platou unde se află Poiana Bahrinul Mic, minunat punct de belvedere. Privim spre nord valea pe unde am ajuns aici (foto 35) iar spre sud-vest creasta pe care ne vom înscrie spre finalul traseului (foto 36). Spre est şi sud-est se văd pantele printre care curg Bahrinul Mic şi Sasca (foto 37).

                                 34

                           35

                                       36

37

De pe acest platou vom urma spre dreapta fată de sensul de urcuş până aici un drumeag ce duce spre Vârful Ostrovu (foto 38) însă imediat mai sus ne vom abate spre stânga, pe un drum pe care s-au tras lemne, drum ce urmează curba de nivel (foto 39).

                   38

39

De pe el avem privelişte spre est unde zărim în depărtare platforma combinatului de la Săvineşti iar mai aproape de noi satul Dumbrava Roşie; localitatea cea mai apropiată de noi este satul Cut (foto 40). Mergem mai departe pe acest drumeag până intersectăm un altul ceva mai lat şi umblat. Ne înscriem pe el spre dreapta faţă de sensul de mers până aici, în partea opusă faţă de cum sunt orientaţi colegii din imaginea 41.

                                      40

41

                                           43

Urmează o porţiune cu pantă mai mare care ne scoate în câteva sute de metri în creasta din imaginea 36, ceva mai la sud faţă de Vârful Ostrovu (811 m). Odată ajunşi în creastă (foto 43) ne abatem spre stânga faţă de sensul de urcuş. Drumeagul de creastă coboară spre dreapta dar noi vom urma strict poteca de creastă, cea dată de săgeata roşie în imaginea 44. Poteca urmează aproape matematic creasta care este foarte bine conturată; versanţii laterali sunt destul de abrupţi.

44

                                                46

                                   47

Primăvara a ajuns şi aici, verdele crud încântă privirea (foto 46); doar în porţiunile pe unde se mai găsesc conifere apare verdele mai închis (foto 47). Mergem mai departe pe creastă traversând porţiuni aproape orizontale (foto 48). 

48

                                            49

50

                            51

                52

Încep să apară mici stânci (foto 49) iar în vecinătatea lor găsim un fag cu scorbură mare (foto 50). Poteca urcă o pantă lină şi ajungem lângă stânca din imaginea 51. Aici e bine să ne abatem 30 m spre stânga faţă de sensul de mers, deşi dacă nu suntem atenţi nu se vede prea bine (foto 52), deoarece vom întâlni un semeţ grup de stânci numit Stânca Burlii (foto 53).

53

Ajungem în partea superioară a acestor stânci unde vom avea grijă să nu ne abatem prea mult lateral deoarece au înălţimi apreciabile. Sunt formate din gresii. Din vârful lor priveliştea ne încântă. În imaginea 54, vârful ascuţit din centru stânga este Cernegura, de 852 m, iar vârful din dreapta sa, de unde se desprinde o pantă ce pare să ducă spre localitatea din vale este Bahrinul Mic (773 m). Ceva mai spre nord, în partea stângă în imaginea 55 se zăreşte Vârful Ostrov, cel care are copacii răriţi spre partea superioară a dealului. 

                                            54

55

                                   56

                          57

                  58

În faţă, spre est, se zăreşte partea de abrupt şi putem aprecia înălţimea stâncilor (foto 56). Am coborât foarte puţin spre partea sudică a acestor pietre, pentru a ne face o impresie mai bună asupra lor. Fisuri uriaşe străbat pietrele (foto 57) iar prin pădure sunt răspândite şi alte stânci (foto 58). Cu zoom din vârful acestor pietre zărim platforma industrială a oraşului Piatra Neamţ (foto 59).

59

Revenim în poteca principală şi continuăm drumul. Întâlnim imediat alte stânci dar de dimensiuni mai mici. Sunt interesante şi au aspectul unor bucăţi de zid (foto 61, 62). Poteca coboară, destul de mult, printr-o zonă stâncoasă (foto 64). Aici atrag atenţia alveolele de pe pietre.

                              61

                                                                                             62

64

                                66

                             67

Urmează un mic urcuş iar poteca este foarte bine vizibilă (foto 66). Urmează Vârful Cristianu, nu foarte înalt dar distinctiv pe creastă. Poteca ne conduce spre acest vârf (foto 67). Unii copaci sunt însemnaţi (foto 68). Depăşim un copac în formă de V (foto 69) iar poteca are câteva urcuşuri domoale (foto 70). 

                                             68

69

70

                                71

72

Uite un gândac (foto 71). Poteca străbate o porţiune pitorească de pădure (foto 72) şi începe să urce treptat spre ultimul vârf important de pe traseu, Corni (777 m). Poteca ne conduce spre un drumeag rezultat în urma tragerii lemnelor, ce ocoleşte ultimul vârf amintit. De pe acest drumeag privim din nou spre est (foto 74). Drumeagul merge câteva sute de metri aproape pe curbă de nivel (foto 75). Înainte ca drumeagul să-şi schimbe direcţia spre nord-est avem zarea liberă (foto 76). 

                           74

                      75

76

În partea stângă în imaginea 77 zărim Dealul Pietricica cu al său releu în vârf, deal descris parţial la. Ceva mai spre stânga avem o privire de ansamblu asupra zonei. Zărim Vârfurile Bahrinul Mic, Cernegura iar în plan îndepărtat Vârful Cozla şi Pietricica din vecinătatea oraşului Piatra Neamţ (foto 78).

                     77

Urmăm mai departe drumeagul care coteşte spre stânga faţă de sensul de mers până aici, în coborâre, ocolind vârful (foto 79). Coborâm cam 300 m până vom întâlni pe partea dreaptă faţă de sensul de mers o potecă vizibilă (foto 80). Pe acea potecă ne înscriem, ea ocolind vârful. Poteca ne conduce foarte domol în partea opusă vârfului faţă de imaginea 79 (foto 82). 

78

                          79

                                            80

82

Ajungem în zona imaginii 83, pe poteca din dreapta imaginii; cea din stânga este o potecă ce vine din Vârful Corni. Aici vom fi atenţi deoarece poteca foarte bine vizibilă şi mai umblată ne va conduce în continuare pe una din pantele ce coboară din vârf spre satul Poieni. Am preferat însă să alegem o variantă. În imaginea 84, în stânga este poteca pe care am ajuns la intersecţia din imaginea 83. Zărim în dreapta imaginii acel copac cu marcaje forestiere. Exact prin spatele său este o potecă ce coboară (foto 85). Pe acea potecă ne înscriem (foto 86). 

                                            83

                      85

86

Aceasta ne va conduce la un drumeag care are un parcus aproape orizontal (foto 87). Găsim un trunchi de copac cu iască (foto 88). Treptat drumeagul se lăţeşte iar copacii de pe magine formează un tunel cu coroanele lor (foto 89). 

                         87

                                 88

89

Drumeagul ne conduce în câteva sute de metri spre ieşirea din pădure (foto 90). Imediat cum ieşim din pădure privim spre dreapta (foto 91), către înainte, pe unde vom continua traseul (foto 92), spre stânga către Dealul Gorganu (620 m) (foto 93) şi spre înapoi, locul de unde am ieşit din pădure (foto 94).

                        90

                        91

                      92

                                 93

94

Începe să bată vântul foarte tare iar în curând simţim primii stropi de ploaie. Drumeagul nostru traverseză pajişti întinse, îngrădite (foto 95) şi ne conduce spre Valea Calu, aproape de satul Piatra Şoimului (foto 96). 

                                  95

96

Ajungem în sat, la drumul principal, chiar pe malul Râului Calu, unde se fac lucrări de regularizare (foto 97). Traseul nu se termină aici deoarece, chiar dacă plouă şi este vânt puternic, în dreapta noastră, cum am ieşit la drumul principal se zăreşte impresionanta Piatră a Şoimului (foto 98).

                                     97

98

Ne deplasăm 300 m în amonte până la baza canionului (foto 99). Zărim un turn stâncos în partea de sus (foto 100). 

                       99

100

101

Stratele de piatră sunt în unele locuri verticale (foto 101). Cu cât ne deplasăm în amonte pe lângă partea de abrupt zărim noi ţancuri stâncoase (foto 102). Iată-le după ce le-am depăşit (foto 103). 

102

103

În partea superioară se află un perete stâncos (foto 104) din care în imaginea 105 vedem un detaliu. După ce depăşim zona canionului privim spre înapoi (foto 106).

                       104

                              105

106

Ploaia ne obligă să ne îndreptăm spre oraşul Roznov. Avem de parcurs 6 km până acolo, pe drumul DJ156D.