Straja - Gura Putnei, în lungul Râului Suceava, Munţii Obcina Mare

1

De pe podul la care am ajuns privim spre amonte (foto 1) apoi spre satul Straja, aflat către nord faţă de noi (foto 2). Dacă ne deplasăm două sute de metri înspre sat putem admira din dreptul primelor case din Straja, înspre sud-vest, munţii pe la poalele cărora trece Râul Suceava (foto 3).

                                                             2

3

Revenim la pod şi privim spre aval (foto 4). Dacă ne deplasăm dinspre sat către munte, adică sud, şi traversăm podul pe care suntem, ajungem la o intersecţie aflată în imediata vecinătate a podului (foto 5). Drumul traversează calea ferată, pe care nu se mai circulă. Drumul din dreapta imaginii duce, pe lângă fosta gară CFR, spre Pârâul  Valea Boului, pe unde se poate ajunge la mănăstirea Daniil Sihastrul de unde se poate urca unul dintre vârfurile importante ale zonei, Măgura Vacii (1158 m). Drumul din stânga imaginii 5 ocoleşte abruptul Vârf Scorbura şi conduce fie spre Putna (pe traseul pe care am mers, dar în sens invers, la debutul parcursului descris la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/din-putna-pe-varful-scorbura-muntii-obcina-mare (porţiunea descrisă până la imaginea 8 de pe acest traseu)) fie spre satul Gura Putnei. 

                              4

5

Între calea ferată şi drumul care se abate spre stânga în imaginea 5 mai există un drumeag, care merge paralel cu calea ferată şi conduce după 250 metri într-o mică poiană, parţial îngrădită. Exact cum intrăm în poiană, pe partea dreaptă în sensul de mers, sub poala pădurii, întâlnim câteva ziduri vechi din piatră, năpădite de vegetaţie (foto 5a). Se pare că acea constucţie era formată din două încăperi, una de formă circulară, ca un turn pe care rădăcinile copacilor o înghit încet dar sigur (foto 5b) şi una rectangulară (foto 5c). Printre arbuşti am găsit o mică nişă (foto 5d). 

                             5a

                                 5b

                                5c

                               5d

Malul drept 

Pentru a continua înaintarea pe malul drept al Sucevei urmărim pentru început calea ferată care se află foarte aproape de mal. Arbuştii care au crescut din abundenţă după ce circulaţia trenurilor a fost întreruptă sunt înfloriţi acum, la sfârşitul lui mai (foto 6). Vegetaţia de pe mal este extrem de deasă şi doar pe alocuri ne putem abate până la mal deşi apa e la câţiva metri de noi (foto 7). Mai la vale, la un cot al râului, putem coborî până la albia sa de unde privim spre înapoi (foto 8). 

                                 6

                              7

8

În partea dreaptă, în ultimul plan în această imagine, se văd munţii pe lângă care am trecut când am făcut traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/carpatii-rasariteni/obcinile-brodinei/catunul-norocu-obcinile-brodinei-lipit-de-granita-de-nord-are-trei-case-locuite (foto 19 de pe acel traseu).

Spre aval apa curge printre pietre, destul de liniştit (foto 9). Găsim o porţiune unde pământul se usucă şi crapă. Continuăm deplasarea spre aval şi trebuie să ne depărtăm din nou câteva zeci de metri de mal, din cauza vegetaţiei pe care nu o putem răzbate. Printr-o spărtură dintre arbuşti privim spre nord (foto 11). Găsim un loc pe unde putem coborî la albia râului şi constatăm că acesta s-a desprins în mai multe braţe deoarece am ajuns într-o zonă unde debitul apei este foarte mic (foto 12). 

                              9

                                 11

                                12

Flori specifice perioadei şi zonei ne întâmpină peste tot (foto 13). Şi arbuştii de pe mal la fel (foto 14).

                             13

                                14

Înaintarea este blocată de un mal mai înalt şi abrupt aşa că îl urcăm. El a fost întărit şi îndiguit cu foarte mulţi ani în urmă pentru a proteja calea ferată. Vom întâlni mereu urme ale acestei întărituri. Ajungem într-o mică porţiune cu arbuşti deşi printre care răzbatem destul de greu; locul este presărat cu ferigi uriaşe (foto 15). Iată una foarte înaltă, privită de aproape (foto 16). 

                               15

                              16

Ajungem la o porţiune mai degajată de unde se vede bine spre aval (foto 17). Imediat mai la vale putem coborî din nou lângă albia râului. Porţiuni întinse crapă din cauza căldurii şi a evaporării (foto 18). Porţiunea dinspre amonte rămâne cea mai frumoasă deoarece se văd foarte bine munţii (foto 19).

                                                                                                                      17

                                     18

                                19

Flori galbene ne întâmpină pe aici (foto 20). De pe o mică înălţime putem privi spre nord-est, către satul Straja (foto 21). Vegetaţia ne pune din nou piedici aşa că ne abatem iar spre calea ferată care trece pe sub un dâmb destul de lung şi rectiliniu (foto 22). 

                              20

                                    21

                              

22

Aici am coborât de pe munte pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/din-putna-pe-varful-scorbura-muntii-obcina-mare (foto 23 sau 24 de pe acel traseu; cele două imagini sunt făcute deasupra acestui dâmb). Nu parcurgem prea mult şi găsim fragi, încă necopţi (foto 23).

                                   23

Ceva mai jos ajungem într-o vastă porţiune degajată unde verdele pajiştilor îmbie la popas (foto 24). Iată şi spre amonte cum arată munţii şi Valea Sucevei (foto 25). 

                                    24

                                  25

Flori la tot pasul (foto 26), de toate culorile (foto 27 şi 28). Şi margarete (foto 29). 

                                26

                                 27

                                 28

                                   29

Continuăm deplasarea în aval. Încercăm să ne apropiem de malul apei dar vegetaţia nu ne permite să mergem prea mult (foto 30). Flori deosebite încântă mereu privirile (foto 31) iar tufe de măceş şi trandafir sălbatic sunt prezente peste tot (foto 32). 

                                  30

                                  31

                                  

32

În spate, munţii arată superb (foto 33). Aproximativ din acelaşi loc iată o imagine de iarnă spre amonte (foto 34) şi alta spre aval (foto 35).

                                    33

                                    34

                                        35

Mult soc creşte pe aici (foto 36). Din nou malul se înalţă (foto 37) dar putem coborî pe malul apei de unde observăm cât de înalt este acest mal (foto 38). 

                                       36

                                         37

                                      38

Suntem într-o porţiune unde acum mulţi ani apa a rupt o bucată considerabilă din mal afectând calea ferată. Iată cum arată acum (foto 39). Depăşim această porţiune şi imediat după ea privim spre înapoi; ne dăm seama astfel de forţa apei (foto 40). 

                                       39

                                        40

Apoi râul are câteva căderi mai accentuate (foto 41) şi undeva dăm peste un drumeag care traverseză apa printr-un vad. Pe marginea acestui drumeag cresc din abundenţă margarete (foto 42). Continuăm deplasarea urmând calea ferată deoarece din nou nu ne putem apropia de malul drept al apei din cauza arbuştilor foarte deşi. Găsim foarte multe flori de sor-cu-frate (foto 43).

                                41

                           42

                                                                                                                   43

La un cot al apei, iarna ne-am putut apropia de digul de protecţie al căii ferate şi am fotografiat cursul de apă (foto 44). Tot de aici am privit spre înapoi Vârful Scorbura (980 m), vara (foto 45) şi iarna (foto 46). 

                                     44

                                     45

                                  46

Râul se desparte în multe canale mai mici (foto 47) şi urmează o vastă porţiune de luncă cu arbuşti relativ mici dar foarte deşi (foto 48).

                              47

                                       

48

Găsim poteci sau chiar mici drumeaguri prin această porţiune însă e greu de stăbătut de-a dreptul zona. Porţiunea are aspect  salbatic, copacii sunt acoperiţi cu licheni (foto 49) iar canale secundare se întâlnesc la tot pasul şi câteodată sunt greu de trecut (foto 50). Din nou trebuie să străbatem o întindere plină cu ferigi (foto 51).

                                       49

                                    50

                                   

51

Dar, după câteva sute de metri putem ajunge din nou pe malul apei (foto 52). În stânga imaginii 52 se văd din nou Vârful Scorbura şi pantele sale nordice care coboară până pe malul apei. Din această porţiune am realizat şi un mic film http://youtu.be/j7YledFph3w . Tot ocolind canalele care par să nu se mai termine ne abatem spre dreapta în sensul de mers în aval, depărtându-ne de cursul principal al râului. Ne apropiem iar de calea ferată şi întâlnim un loc pe unde mai dăm peste un pârâu lateral, foarte limpede, care trece peste câteva mici stânci (foto 53). Urcăm spre calea ferată şi din vecinătatea ei privim spre înapoi (foto 54). 

                                   52

                                        53

                               54

Spre aval calea ferată se găseşte într-o mică trecătoare, o zonă îngustă între două porţiuni stâncoase; acum, deoarece nu se mai circulă, această porţiune s-a prăbuşit parţial (foto 55). Urcăm pe partea stângă a acestei mici trecători, pe lângă porţiunea prăbuşită din imaginea 55. Din vârful ei privim spre amonte (foto 56) şi spre aval (foto 57). 

                         55

                                56

                                  57

Coborâm cu atenţie printre copaci şi încercăm din nou să mergem pe lângă un braţ secundar (foto 58) dar vegetaţia ne pune din nou probleme. Aşa că înaintăm pe calea ferată şi înainte de a ajunge la primele case din satul Gura Putnei, care se zăresc în faţă noastră, urcăm prin locul unei alunecări de teren, pe partea dreaptă în sensul de mers, câteva zeci de metri, pe un mic deal proeminent, până într-o vastă poiană (foto 59). Multe păsări se simt în libertate acolo. Pajiştile cu flori încântă privirea. Putem privi, spre nord-est, valea Râului Suceava (foto 60). Se vede în departare satul Laura şi continuarea sa, satul Vicovu de Sus. Se mai observă porţiunea de luncă, destul de întinsă, a râului.

                                 58

                                59

                                60

Mai admirăm întinsele pajişti cu flori din locul unde suntem (foto 61) şi coborâm înapoi spre calea ferată, pe lângă o frumoasă împrejmuire (foto 62). Vom urma mai departe calea ferată până ajungem la un drum care duce dinspre o casă spre sat. Trecem pe lângă câteva gospodării unde fânul a fost strâns deja în căpiţe (foto 63). 

                                  61

                                    62

                                    63

Ajungem astfel pe malul Râului Putna. De pe podul de cale ferată (foto 64) facem fotografii. Iată şi o imagine de iarnă, spre aval, de pe acest pod (foto 65).

                                  64

                                 65

 

Trecem peste pod şi ne abatem pe malul drept al Râului Putna înapoi spreRâul Suceava. Privim spre Valea Putna, loc pe unde se ajunge în satul Putna; în partea stângă a imaginii 66 se vede creasta pe care am început traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/frumoasele-poieni-de-la-gura-putnei-la-voievodeasa-muntii-obcina-mare . Ne deplasăm în aval câteva sute de metri (foto 67), pe malul drept al Râului Putna, care este îndiguit. Undeva pe acest dig sunt multe ciori. 

                                  66

                           67

Privim spre înapoi, către nord-vest şi valea Râului Suceava. În partea stângă a imaginii 69 vedem acea ridicătură de pe care am făcut fotografiile 59-61. Ajungem imediat la confluenţa Râului Putna cu Râul Suceava (foto 70). Imediat după această confluenţă privim spre înapoi. În stânga în imaginea 71 este Râul Putna iar în dreapta Râul Suceava. 

                             69

                               70

                                    71

Mai parcurgem 300 metri şi ajugem la podul rutier peste Suceava, din dreptul localităţilor Gura Putnei pe malul drept şi Vicovul de Sus, partea de sat denumită Laura, aflată pe malul stâng (foto 72). Dacă de pe acest pod ne abatem spre dreapta faţă de sensul de mers până aici vom ajunge în câteva sute de metri la calea ferată care ducea odată spre Putna sau Nisipitul, în vecinătatea fostei gări din Gura Putnei. De acolo urmăm mai departe drumul nemodernizat spre intersecţia sa cu drumul 2H, Suceava - Putna, foarte aproape de satul Putna. De undeva de pe traseu fotografiem frumosul Vârf Scorbura (foto 73) precum şi satul Gura Putnei. Ceva mai spre stânga faţă de Vârful Scorbura, în stânga imaginii 74, se află valea Pârâului Putna. Câmpurile pline de flori galbene încântă privirea (foto 75). 

                                   72

                                  73

                                  74

                            75

Malul stâng 

Depăşim podul peste Râul Suceava şi imediat după el privim spre înapoi (foto 76). De aici şi până la Gura Putnei vom observa peste tot pe malul stâng urme ale activităţii umane, satele fiind destul de aproape de mal. Munţii dinspre nord arată minunat (foto 77). 

                             76

                          77

Urmăm pentru început un drumeag care depăşeşte mai multe porţiuni de luncă, prea dese pentru a putea fi parcurse altfel. De aceea ne depărtăm, dar nu foarte mult, de malul apei şi ne abatem pe la primele case din satul Straja (foto 78). Apoi încercam pe oricare alt drumuşor să ne apropiem din nou de cursul apei (foto 79).

                               78

                                      

79

Ceva mai la vale depăşim mica pădurice de răchite însă întâlnim o porţiune unde râul a fost îndiguit iar ridicăturile de pietriş sunt destul de greu de depăşit. În imaginea 80 suntem în dreptul porţiunii din imaginea 22 de pe malul drept. De aici râul se desparte în mai multe braţe (foto 81). 

                              80

                                

81

Continuăm coborârea şi Suceava face un cot foarte mare, obligată de digul din pietriş ridicat de om (foto 82). Spre înapoi surprindem, în ultimul plan, în stânga, Vârful Scorbura (foto 83).

                            82

                                 83

Mai spre vale braţele râului se reunesc (foto 84) iar râul curge ceva mai tumultos (foto 85). 

                                        84

                            

85

Surprindem şi de pe acest mal porţiunea din care apa a săpat în malul drept pe sub calea ferată (foto 86). Pe partea cealaltă zărim o porţiune de abrupt (foto 87). 

                                      86

                                

87

Mai departe râul se desparte din nou în mai multe braţe, cursul principal fiind cel din dreapta în sensul de curgere. Pe malul pe care suntem râul are un curs mai liniştit iar in depărtare se vede satul Laura (foto 88). Depăşim multe porţiuni cu ierburi înalte şi arbuşti izolaţi (foto 89). Deoarece apar braţe secundare şi multe bălţi trebuie să ne abatem încet spre stânga în sensul de coborâre. Spre înapoi se vede din nou frumosul Munte Scorbura (foto 90).

                               88

                                       89

                                    

90

Din stânga noastră, nord, se varsă în Suceava Pârâul Caraula (foto 91). Acesta are mai multe braţe pe care le vom traversa pe rând (foto 92). Un alt braţ al acestui pârâu trece printr-o mică porţiune cu vegetaţie (foto 93) înainte de a se vărsa în Suceava. 

                                      91

                                      92

                              93

Pe alocuri găsim scai (foto 95). Ne abatem din nou spre stânga pentru a putea înainta şi întâlnim în locurile săpate de om bălţi foarte limezi, alimentate de pânza freatică (foto 96). 

                                                                                                                                                          95

                           

96

Găsim din nou o porţiune de pietriş ridicată de oameni ca măsură împotriva inundaţiilor (foto 97). În spatele acestei porţiuni albia este secată. În stânga noastră, foarte aproape de primele case, a fost ridicat un dig din beton (foto 98).

                                   97

                             

98

Zărim locul de unde râul scapă de „strânsoarea” munţilor (foto 99). Este un mic dâmb, o ridicătură aflată în vecinătatea satului Gura Putnei, de unde am făcut imaginea 60. Apa a curs zilele trecute pe aici şi a lăsat urme în mâl (foto 100). Pietrele sunt acoperite cu o pojghiţă de mâl umed (foto 101). 

                         99

                     100

                           101

Coborâm mai departe de-a lungul unui mic braţ secundar încercând să depăşim vegetaţia de pe mal (foto 102). Ajungem într-un loc unde apa a rupt destul de mult din malul stâng (foto 103) iar ceva mai încolo câţiva copaci de pe mal probabil că vor fi luaţi de ape (foto 104).

                           102

                     103

                            

104

Trebuie să deviem spre stânga pentru a putea înainta. Apa a curs zilele trecute prin locurile pe care le străbatem (foto 105). Zărim locul de unde am făcut imaginea 60 (foto 106). 

                         105

                              106

Spre dreapta noastră în sensul de coborâre zărim frumoasele pante ale dealului care duce spre Măgura Mică şi Măgura Mare, frumoasele poieni descrise la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/frumoasele-poieni-de-la-gura-putnei-la-voievodeasa-muntii-obcina-mare  (foto 107). Din nou un mic braţ secundar trebuie traversat pentru a putea continua. Apoi ne putem apropia de cursul principal unde apele de pe toate braţele se adună din nou (foto 109).

                      107

                          109

Mai departe zărim câteva construcţii de regularizare a cursului apei (foto 110). De pe digul de aici privim spre confluenţa Râului Suceava cu Putna (foto 111), fotografie reciprocă imaginii 70. 

                              110

                               

111

Nu mai avem mult până la podul peste Suceava (foto 112) însă când ne apropiem de el constatăm că mai avem un braţ secundar de trecut, aflat spre stânga noastră în sensul de coborâre (foto 113). 

                          112

                            113

Ne întoarcem 100 metri spre acele construcţii de regularizare a cursului apei şi urcăm pe malul îndiguit. Ajungem în câteva minute la podul din imaginea 112. 


Donează 30 de lei