Vicov - Gălăneşti, în lungul Râului Suceava, Munţii Obcina Mare
Malul stâng
Mijlocul lui ianuarie 2015, dimineaţa. Am pornit pe de podul dintre Vicovu de Jos şi Vicovu de sus să parcurgem malul stâng. De pe pod privim spre aval. Râul Suceava se desparte imediat după pod în două braţe mari. Cel din stânga în sensul de mers este îndiguit şi canalizat spre trei microcentrale (foto 1). Iată aceeaşi porţiune vara, după şase luni de la parcurgerea malului stâng (foto 2).
1
2
Spre amonte, iarna, soarele încă nu a răsărit iar munţii se văd în depărtare acoperiţi cu zăpadă (foto 3). Din acelaşi loc vedem partea dinspre amonte fotografiată după şase luni (foto 4).
3
4
Coborâm lângă pod şi surprindem aproape de noi braţul deviat al râului, spre stânga în imaginea 5 iar în depărtare Dealul Leahului din spatele căruia va răsări soarele. Suceava este deviată spre câteva construcţii hidrotehnice, un mic baraj pentru început (foto 6).
5
6
Imediat după baraj se află un canal lung de-a lungul căruia ne vom deplasa (foto 7). Spre sud-vest crestele munţilor încep să fie luminate de soare (foto 8). Ceva mai la vale vine soarele şi în zona noastră. Scaieţii de pe marginea canalului sunt îngheţaţi (foto 10).
7
8
10
Ajungem la a doua microcentrală (foto 11) după care canalul face un cot (foto 12).
11
12
Imediat ajungem la un drum pe care putem să ne deplasăm spre cursul apei. Ajungem la o punte, îngheţată şi ea (foto 13). De aici privim spre amonte, către partea de râu necanalizată (foto 14) şi spre aval (foto 15).
13
14
15
Revenim apoi la marginea stângă a canalului, după ce depăşim câteva case din satul Bilca, aflat pe malul stâng (foto 16). Trecem de ultima microcentrală după care râul traversează o porţiune de luncă formând pe alocuri mici insule (foto 17). Malul este îndiguit şi plin de muşuroaie de cârtiţă (foto 18).
16
17
18
Ne apropiem de locul în care partea de râu care a fost canalizată se va reuni cu cealaltă parte (foto 19). Ajungem în locul unde apele se intâlnesc, o porţiune destul de frământată (foto 20). Se vede cum a crescut brusc debitul râului (foto 21).
19
20
21
În porţiunile unde apa curge mai lin, acum, iarna, din cauza gerului, râul îngheaţă la suprafaţă (foto 22). Mai la vale întâlnim o porţiune cu stufăriş şi papură (foto 23).
22
23
Iată că zărim podul de la Gălăneşti (foto 24). Încercăm să ne apropiem de el în ideea că vom putea trece pe dedesubt dar un braţ secundar al râului ne zădărniceşte dorinţa (foto 25).
24
25
Aşa că trebuie să ne întoarcem înapoi aproape o sută de metri şi apoi să urcăm pe pod. De aici privim spre amonte, mai întâi, mai aproape de malul stâng (foto 26) apoi, de undeva mai aproape de malul drept (foto 27). Iată râul spre aval (foto 28).
26
27
28
Malul drept
Imediat după podul de la Vicov sunt câteva construcţii hidrotehnice de regularizare a cursului (foto 29). Deoarece cursul principal este deviat spre microcentralele de pe malul stâng, pe partea dreaptă cum mergem în aval râul are debit extrem de scăzut (foto 30).
29
30
Pe malurile acestui braţ s-au dezvoltat păduri de vegetaţie; arbuşti mai mari sau mai mici încântă ochiul vara prin culoarea verde (foto 31). Aproape de Vicovu de Jos un pârâu lateral (foto 32) se varsă în Suceava (foto 33), Pârâul Remezeu.
31
32
33
Cu câţiva kilometri înapoi de-a lungul acestui pârâu lateral, aproape de satul prin care trece, Remezău, se află trovanţii descrişi la https://sites.google.com/site/romanianatura35/carpatii-rasariteni/podisul-sucevei/trovanti-la-remezau-podisul-sucevei . Printre pietrele fierbinţi la mijloc de iunie 2015, o codobatură (foto 34)
34
Râul curge domol (foto 35). În aval trece pe lângă câteva maluri mai abrupte (foto 36). Spre amonte se văd munţii, destul de departe acum (foto 37).
35
36
37
Din loc în loc, pe anumite porţiuni, prin fosta albie a râului înainte de canalizare, pânza freatică iese la suprafaţă (foto 38) însă râul are în continuare debit foarte scăzut iar dacă porţiunea pe care o străbate este mai largă, nivelul apei este mic (foto 39). Mai la vale, prin dreptul unei balastiere, depăşim un mic vad (foto 40).
38
39
40
Deoarece apar brate secundare sau bălţi mari, pentru a continua înaintarea am preferat să mergem o bucată pe drumul care duce spre balastieră (foto 41). Printre ierburi şi crengi aduse de ape, o ciocârlie se ascunde la trecerea omului (foto 42).
41
42
Râul curge domol pe arşiţa din ziua în care am făcut această porţiune (foto 43). Prin pietrişul din lunca râului, câteva margarete (foto 44).
43
44
Adesea trebuie să ocolim micile porţiuni unde râul inundă zonele depresionare formând bălţi (foto 45). De mai la vale observăm Poiana Măgura Mică, spre înapoi către munte, mica pată verde din centrul fotografiei 46.
45
46
Trecem de o confluenţă mică (foto 47) şi depăşim un vechi dig, rupt de ape (foto 48).
47
48
Ajungem la aceeaşi punte din imaginea 13 (foto 49), pe sub care trecem şi continuăm înaintarea (foto 50).
49
50
Un mic braţ secundar ne obligă să-l ocolim (foto 51). Pe mal întâlnim plante care de care mai colorate (foto 52) dar şi răchite şi alte plante verzi (foto 53). De fiecare dată vom găsi pe unde putem trece de astfel de porţiuni cu vegetaţie.
51
52
53
Într-un loc, o parte din râu încearcă să se prelingă pe un un fost braţ secat dar după câţiva metri apa se scurge printre pietre în pământ. Însă partea principală a râului curge mai departe (foto 55). În dreptul altei balastiere suntem nevoiţi să ocolim mai multe porţiuni cu bălţi unde papura, verde acum, creşte în voie (foto 56).
55
56
Depăşim aceste bălţi şi balastiera şi zărim în depărtare podul de la Gălăneşti (foto 57). Râul este mai mare acum deoarece mai aproape de malul stâng apele s-au reunit (foto 58).
57
58
Găsim o floare de nalbă (foto 59) şi ajungem în vecinătatea podului (foto 60).
59
60
Iată cum arăta în iunie 2015 partea stângă a râului, spre amonte (foto 61), în comparaţie cu imaginea 27 dar şi partea dreaptă (foto 62), în comparaţie cu imaginea 26.
61
62
