Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, Munţii Mehedinţi

Ică Giurgiu, Horia Mitrofan, Tarquinius Vădeanu  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Drum de acces   Şoseaua Baia de Aramă - Băile Herculane, cu autobuz sau autoturism. 

Istoricul cercetărilor 

În 1931, Chappuis şi Winkler menţionează trei cavităţi din apropierea satului Obârşia Cloşani: Peştera de pe Cracul cu Via, Peştera de pe Cracul cu Plopi, Peştera de la Cheia Comoriştii.  

După ce coborâm la liber puţul strâmt, adânc de 5 metri, întâlnim pârâul subteran, sosind din dreapta, dintr-o galerie joasă, lungă de 10 metri (vezi hărţile/ imaginile 10-11). Am pătruns într-o diaclază înaltă, largă de 1-2 metri, pe care înaintăm după firul apei. Pe scurte porţiuni pârâul dispare în sorburile din podea, apoi apare din fisuri impenetrabile. Tavanul prezintă în unele locuri aspecte ale unui fost tub de presiune; există porţiuni pe care tubul de presiune iniţial se individualizează într-o galerie superioară independentă. Unica galerie laterală, fosilă, care se întâlneşte în această zonă, se termină după 30 metri.

La aproximativ 80 metri de la intrare, apa părăseşte definitiv Galeria de Acces, adâncindu-se într-un canion cu pereţi extrem de apropiaţi. După dispariţia apei suntem obligaţi să trecem, cu dificultate, printr-o diaclază lungă de 9 metri, nu mai largă de 25-30 cm (imaginea 5).

Apoi ne găsim pe buza unui puţ pe care-l depăşim în şpraiţ, la fel şi pe cel următor şi ajungem la o bifurcaţie. La dreapta porneşte o galerie destul de largă şi înaltă (2 x 3 metri), săpată sub presiune; după un scurt parcurs accesul este împiedicat de colmatajul masiv.

Ocolim cu uşurinţă un puţ adânc de 11,5 metri, cu baza inundată, dar suntem obligaţi să coborâm pe scăriţă puţul de 7,9 metri care urmează şi ocupă întreaga lăţime a galeriei. De pe peretele opus celui pe care am coborât se scurge zgomotos un fir de apă, care dispare într-un alt puţ, de 4,2 metri, cu baza inundată; acolo se atinge adâncimea maximă a peşterii, -18 metri faţă de intrare, aceeaşi cotă negativă ca şi la baza puţului de 11,5 metri din Galeria Gururilor. O escaladă dificilă, realizată de Dan Nanu, pe peretele pe care curge apa, a condus în prelungirea Galeriei Gururilor.

Revenim în Galeria de Acces, la cele două puţuri peste care s-a trecut la venire; coborâm, la liber, prin oricare din ele şi ajungem la cursul subteran, dispărut puţin mai în amonte. În sus, pe apă, suntem opriţi de o cascadă care cade dintr-o fisură impenetrabilă. În aval urmărim apa pe aproximativ 60 metri, printr-un meandru foarte strâmt, până la un târâş activ (cota -18 metri); Ică Giurgiu şi Gabriel Silvăşanu au lucrat în acest loc la un decolmataj, dar galeria s-a dovedit impenetrabilă. Cu aceste galerii explorate, peştera avea 500 metri lungime totală. Cartarea a fost realizată de Horia Mitrofan, Şerban Iliescu, Dan Nanu, Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu; sinteza datelor, Horia Mitrofan (imaginea 10). 

În aprilie 1978, echipa compusă din Tarquinius Vădeanu, Silviu Ianoş, Adrian Ianoş, Marian Dumitrache, Daniel Şoiman a continuat explorarea cavităţii. S-a avansat, prin decolmatare, cam 2 metri în zona punctului D. Urcarea unui horn de 3 metri situat deasupra puţului de la intrare a permis parcurgerea unei reţele de galerii lungă de 55 metri. Dezvoltarea peşterii devenea 556 m, denivelarea urca la 23 (-18; +5) metri. Horia Mitrofan şi Tarquinius Vădeanu au întocmit şi profilul galeriilor parcurse (imaginea 11). 

În evoluţia peşterii se pare că putem separa două faze majore de drenaj, care au funcţionat succesiv în timp, fiecare din ele fiind afectată de captări (imagini 10 şi 11). În prima fază apa intra în peşteră prin Galeria Gururilor, apoi trecea prin Galeria Colmatată. Pe Galeria Gururilor s-au produs ulterior trei captări succesive, prin puţurile din lungul ei.

Apoi, prin adâncirea văii de suprafaţă, ponorul spre Peştera de la Cheia Comoriştii a rămas suspendat, apa pătrunzând în peşteră pe Galeria de Acces. De aici se drena prin Galeriile Laterală şi Colmatată. Activul a fost în cele din urmă captat spre actualul nivel inferior. 

Bibliografie 

Ică Giurgiu, Horia Mitrofan, Tarquinius Vădeanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) - Peşteri şi avene mari la Obârşia Cloşani, Munţii Mehedinţi

vezi şi

Peşteri şi avene mari la Obârşia Cloşani

Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, 556 metri lungime totală

Explorări în peșterile și avenele de la Obârșia Cloșani

Donează 30 de lei