Cetatea dacică Zargidava şi falezele stâncoase ale Siretului de la Brad, în Podişul Bârladului

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

Acum aproape 1900 de ani în urmă, geograful şi astronomul grec Ptolemeu, pomenea de o cetate dacică pe malul Siretului de azi. A fost identificată ulterior în nord-vestul satului Brad, comuna Negri, judeţul Bacău. Se pare că a fost construită pe ruinele unei aşezări mai vechi, datând din neolitic. Face parte dintr-un sistem de fortificaţii dacice din aceeaşi zonă, fortificaţii descrise la https://sites.google.com/site/romanianatura45/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-barladului/cetatea-tamasidava-podisul-barladului şi https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-barladului/asezare-fortificata-pe-dealul-cetatuia-de-la-racaciuni-podisul-barladului.

Accesul în comuna Negri, în satul Brad, este relativ facil. Din Bacău ne deplasăm mai întâi pe drumul 2F înspre Vaslui, până în satul Traian, apoi ne abatem spre stânga pe drumul 207D până în satul Brad, în total 26 km. Odată ajunşi la ieşirea din satul Brad spre următoarea localitate, Drăgeşti, privirea ne va fi atrasă de un deal aflat pe partea stângă în sensul de mers (foto 1). Forma sa este aproape identică cu cea a dealului din imaginea 5 de la https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-barladului/asezare-fortificata-pe-dealul-cetatuia-de-la-racaciuni-podisul-barladului . Drumul trece printre acest deal şi altul, aflat în dreapta acestuia, ca printr-o trecătoare (foto 2).


                                  1
                              
2




În vârful dealului pe care se afla cetatea dacică este construită o biserică şi se află şi cimitirul satului. Urcăm treptele spre partea superioară a dealului, de unde privim spre înapoi, către o parte a micului sat Brad precum şi spre drumul pe care am ajuns aici (foto 3). Odată ajunşi lângă gardul bisericii ne vom abate spre stânga faţă de sensul de urcuş. Prima dată vom zări Râul Siret (foto 4). Dând ocol bisericii, pe lângă gard, vom constata că suntem în partea superioară a unei imense faleze. Prin lutul întărit de caniculă, ceva mai jos de platoul din vârful dealului, vom găsi adesea urme ale unor vechi construcţii, probabil cetatea dacică (foto 5).


                           3
                                     4
                                      
5






Vegetaţia este alcătuită în general din ierburi mici dar cel mai adesea se vede scaiul vânăt (foto 6). Ne apropiem cu mare grijă de margine platoului şi constatăm că suntem în partea superioară a unui imens abrupt (foto 7). Revenim spre platou şi ocolim mai departe gardul bisericii. Vedem continuarea drumului spre următorul sat (foto 8). 


                        6
                                   7
                            
8

În cimitirul aflat pe platou găsim mormântul unui savant român, Ion Ionescu de la Brad (foto 9). Traversăm apoi drumul pe care am ajuns în acest loc şi urcăm şi pe dealul din imaginea 2, de unde mai privim odată platoul pe care s-a aflat cetatea dacică (foto 10), apoi coborâm prin stânga dealului pe care s-a aflat cetatea, spre cursul de apă al Siretului. Chiar la baza acestui deal se află o stână de capre şi oi dar câinii sunt paşnici. Imediat cum am ajuns la baza dealului privim spre înapoi (foto 11).


                          9
                                      10
                             
11



Prima impresie este că faleza pe care a fost construită cetatea este imensă, foarte bine aleasă şi un punct de observaţie foarte bun, apărată natural de Râul Siret (foto 12). Ne apropiem de baza falezei şi zărim stratele geologice, depunerile şi eroziunile care s-au produs de-a lungul timpului (foto 13). Zărim des cochilii de melci (foto 14). 


                          12
                                   13
                                 
14

Ne deplasăm în amonte, câteva sute de metri, exact pe la baza falezei (foto 15). Prin zona de abrupt se află găuri săpate probabil de unele pasări care trăiesc pe aici (foto 16). 


                                                                                                                                                                                15
                                     
16

Pereţii abrupţi arată impresionant dând impresia unei adevărate fortăreţe naturale (foto 17). Găsim bucăţi din malul stâncos care s-au desprins (foto 18).


                                                                                                                                                                                            17
                                 
18

Din când în când ne depărtăm câţiva metri de baza abruptului pentru a avea o privire de ansambul asupra lui (foto 19). Pereţii stâncoşi arată uimitor (foto 20). 


                                                                                                                                                                                   19
                               


20







Privim mai departe spre locurile spre care ne deplasăm (foto 21). Canicula este aşa de mare încât solul este crăpat puternic cam peste tot (foto 22, 23). 


                               21
                                 
22

                                                                                                                                                                23

Iată cum arată faleza după ce ne-am deplasat cam 150 m în amonte (foto 24). Interesant că exact la baza porţiunii abrupte solul crăpat este mai fin decât cel din imaginea 22 aflat ceva mai departe de baza falezei (foto 25).


                        24
                               
25








Ne deplasăm mai departe (foto 26) şi ne apropiem de locul unde faleza duce direct în albia râului (foto 27). Spre înapoi imensa faleza arată ca în imaginea 28. 


                                   26
                       27
                                 
28










Ajungem în locul de unde va trebui să facem cale întoarsă (foto 29). Siretul curge linisţit şi e destul de lat (foto 30). 


                                
29

                        30

Ne întoarcem exact pe malul său şi privim spre amonte (foto 31). Nu departe întâlnim iar uimitoarea porţiune de lut crăpată din cauza căldurii (foto 32). Iată cât de perfect este decupată o astfel de „dală” naturală (foto 33). 


                         31
                                        32
                               

33







Ajungem în dreptul potecii pe unde am coborât pe malul Siretului şi găsim un loc marcat cu nivele pentru determinarea cotelor râului (foto 34). Pe aici ieşim din nou la marginea satului Brad unde încheiem scurta noastră călătorie prin locuri locuite de milenii. 


                      
34