Cetatea dacică Zargidava şi falezele stâncoase ale Siretului de la Brad, în Podişul Bârladului

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

Acum aproape 1900 de ani în urmă, geograful şi astronomul grec Ptolemeu, pomenea de o cetate dacică pe malul Siretului de azi. A fost identificată ulterior în nord-vestul satului Brad, comuna Negri, judeţul Bacău. Se pare că a fost construită pe ruinele unei aşezări mai vechi, datând din neolitic. Face parte dintr-un sistem de fortificaţii dacice din aceeaşi zonă, fortificaţii descrise la https://sites.google.com/site/romanianatura45/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-barladului/cetatea-tamasidava-podisul-barladului şi https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-barladului/asezare-fortificata-pe-dealul-cetatuia-de-la-racaciuni-podisul-barladului.

Accesul în comuna Negri, în satul Brad, este relativ facil. Din Bacău ne deplasăm mai întâi pe drumul 2F înspre Vaslui, până în satul Traian, apoi ne abatem spre stânga pe drumul 207D până în satul Brad, în total 26 km. Odată ajunşi la ieşirea din satul Brad spre următoarea localitate, Drăgeşti, privirea ne va fi atrasă de un deal aflat pe partea stângă în sensul de mers (foto 1). Forma sa este aproape identică cu cea a dealului din imaginea 5 de la https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-barladului/asezare-fortificata-pe-dealul-cetatuia-de-la-racaciuni-podisul-barladului. Drumul trece printre acest deal şi altul, aflat în dreapta acestuia, ca printr-o trecătoare (foto 2).

În vârful dealului pe care se afla cetatea dacică este construită o biserică şi se află şi cimitirul satului. Urcăm treptele spre partea superioară a dealului, de unde privim spre înapoi, către o parte a micului sat Brad precum şi spre drumul pe care am ajuns aici (foto 3). Odată ajunşi lângă gardul bisericii ne vom abate spre stânga faţă de sensul de urcuş. Prima dată vom zări Râul Siret (foto 4). Dând ocol bisericii, pe lângă gard, vom constata că suntem în partea superioară a unei imense faleze. Prin lutul întărit de caniculă, ceva mai jos de platoul din vârful dealului, vom găsi adesea urme ale unor vechi construcţii, probabil cetatea dacică (foto 5). Vegetaţia este alcătuită în general din ierburi mici dar cel mai adesea se vede scaiul vânăt (foto 6). Ne apropiem cu mare grijă de margine platoului şi constatăm că suntem în partea superioară a unui imens abrupt (foto 7). Revenim spre platou şi ocolim mai departe gardul bisericii. Vedem continuarea drumului spre următorul sat (foto 8). 

Ne deplasăm în amonte, câteva sute de metri, exact pe la baza falezei (foto 15). Prin zona de abrupt se află găuri săpate probabil de unele pasări care trăiesc pe aici (foto 16). Pereţii abrupţi arată impresionant dând impresia unei adevărate fortăreţe naturale (foto 17). Găsim bucăţi din malul stâncos care s-au desprins (foto 18).