Creasta nordică în detaliu, august 2016, refugiul Grind 2 - refugiul Ascuţit, Piatra Craiului
articolul continuă de la https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-meridionali/piatra-craiului/plaiul-foii---refugiul-spirlea---refugiul-grind-2-piatra-craiului-in-august-2016-in-detaliu
După un binemeritat popas la terminarea traseului La lanţuri vom face o bună parte din creastă, mai întâi până la refugiul Vârful Ascuţit. Porţiunea care urmează să o parcurgem am descris-o în sens invers la https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-meridionali/piatra-craiului/piatra-craiului-creasta-descrierea-parcurgerii.
Depăşim refugiul Grind 2 şi ne înscriem pe poteca de creastă marcată cu punct roşu (foto 75). Privind înapoi zărim refugiul iar în plan secund Vârful Grind, altitudine 2229 m (foto 76). [Pe planul topografic oficial al crestei doar patru vârfuri au cote, şi ele sunt, de la nord la sud: Padina Popii - 1936 m; Ţimbalul Mare - 2117,5 m; Ţimbalul Mic - 2172 m; La Om - 2238 m. Diverse hărţi dau cote mai multe în lungul crestei dar, pentru acelaşi loc/ vârf, ele diferă cu până la 60 de metri… Nici un autor nu explică care este punctul de pornire al măsurătorilor, metoda folosită, instrumentele utilizate. Interesant că la cei mai mulţi dintre autori tocmai valorile de mai sus sunt în general nefolosite, în locul lor apărând cote care diferă cu multe zeci de metri. - extras din ghidul şi harta Pietrei Craiului, de la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/piatra-craiului/piatra-craiului-harta-trasee-turistice-speologie]
75
76
77
Spre stânga faţă de sensul de mers se zăreşte adânca vale prin care am început traseul (foto 77, 78).
78
Ne apropiem destul de repede de vârful cel mai înalt al Pietrei Craiului, piscul din dreapta în imaginea 79. Spre stânga în sensul de mers dispunerea stâncilor ne uimeşte (foto 80).
79
80
Poteca urmează matematic, deocamdată, creasta (foto 81). De la mică distanţă zărim că Vârful La Om, sau Piscul Baciului, a fost „cucerit” de o familie de corbi care ne-au zărit (foto 82).
81
82
Atingem şi noi vârful citind un prim indicator din vecinătatea sa (foto 83) şi privim spre înapoi (foto 84).
83
Alte două indicatoare arată diverse trasee (foto 85, 86). Vârful ca atare este marcat de o mică bornă din ciment (foto 87). După popasul pe vârf ne deplasăm spre Vârful Ascuţit (foto 88). În stânga noastră coboară ameţitor o vale abruptă (foto 89).
84
85
86
87
88
89
90
91
Urmează o traversare destul de expusă (foto 90). După această porţiune privim spre înapoi (foto 91). Stâncăriile înalte, abrupte, pereţii netezi din unele locuri ne uimesc (foto 92). Iată şi o vale extrem de abruptă spre partea dreaptă în sensul de mers (foto 93). De aceea trebuie să fim mereu atenţi la traseu (foto 94). Ne apropiem de următorul pisc important, Vârful Zbirii, 2220 m (foto 95). Spre vest se vede până foarte departe (foto 96). Undeva spre est se văd şi Piatra Mică şi Depresiunea Bârsei (foto 97).
92
93
94
95
96
97
Urmează o porţiune mai puţin expusă de unde admirăm mai departe munţii din jur (foto 98). Zărim pe o stâncă dantelăriile făcute de licheni (foto 99).
98
99
100
În dreapta faţă de sensul de mers, Bucegii domină orizontul (foto 100). Trebuie să coborâm destul de mult într-o mică şa ca să urcăm Vârful Ţimbalul Mic, de 2172 m (foto 101).
101
În timpul urcuşului pe acest vârf privim înapoi spre şa (foto 102) iar din vârf spre porţiunea de creastă parcursă până aici (foto 103). Apoi privim spre porţiunea rămasă până la Vârful Ascuţit (foto 104).
102
103
104
Un buchet de garofiţe ne încântă privirile (foto 105). Urmează un urcuş pe nişte plăci destul de netede la prima vedere dar de aproape observăm că avem suficiente prize pentru susţinere (foto 106).
105
106
Apoi o coborâre iar umbrele înserării se întind spre est (foto 107). Spre valea din dreapta se vede un rest de pădure, aproape circulară (foto 108). Văile foarte abrupte sunt extrem de frumoase (foto 109).
107
108
109
110
Mai avem de urcat Ţimbalul Mare (foto 110), mai mic decât Ţimbalul Mic, având altitudinea de 2117 m. Imediat după acest vârf zărim refugiul de la Vârful Ascuţit (foto 111).
111
112
Pe potecă ne taie calea un melc limax uriaş (foto 112) şi imediat lateral spre stânga faţă de sensul de mers, pe o creastă stâncoasă secundară, zărim o frumoasă gaură în peretele stâncos (foto 113). E aceeaşi gaură ca în imaginea 30 de la https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-meridionali/piatra-craiului/piatra-craiului-creasta-descrierea-parcurgerii/piatra-craiului-creasta-2-ccabana-curmatura---refugiul-ascutit, văzută din alt unghi. Imediat după ce depăşim Vârful Ţimbalul Mic privim spre înapoi (foto 114) şi mai parcurgem câteva sute de metri până la Vârful Ascuţit (foto 115).
113
114
115
Refugiul este plin dar găsim loc sub prici. Până să se însereze privim porţiunea de creastă pe care o vom străbate mâine precum şi Piatra Mică (foto 116). Ne depărtăm puţin de refugiu şi privim spre porţiunea de creastă străbătută azi (foto 117).
116
117
În zare se vede Măgura Codlei (foto 118). Înserarea vine repede şi privim apusul înspre Muntii Făgăraşului (foto 119).
118
119