Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

Peşteri multe, inedite, Căldarea glaciară de la sud-est de Vârful Şerbota, Munţii Făgăraș, speologie

Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

1 Vedere din zona Vârfului Scărişoara (2261 metri, aflat la vest de Vârful Scara). Foto: Marius Ifrim (Bucureşti).

2, 3 Vederi de pe Muntele Podeanu. Foto: Ică Giurgiu.

4 Vedere de pe Vârful Negoiu, spre vest. Foto: Ică Giurgiu.

Pornim de pe Vârful Şerbota (2331 metri) spre est, pe marcajul de creastă, până la 2240 metri altitudine unde întâlnim începutul estic al marcajului bandă albastră/ bandă galbenă care ocoleşte Custura Sărăţii pe la sud (vezi şi descrierea traseului de la https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-meridionali/fagarasului/trei-pesteri-pe-custura-saratii-in-muntii-fagarasului). Coborâm pe bandă albastră până la 2200 metri altitudine; la zece metri în stânga potecii apare deschiderea inferioară a Peşterii 1 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota (imaginea 5, harta 6). Deoarece toponimele sub care apare în diverse publicaţii această căldare nu coincid, am preferat să o numim prin localizare geografică.

Continuăm să coborâm până la 2160 metri altitudine, acolo unde marcajul o ia puternic la dreapta. De aici coborâm la 2070 metri, acolo unde este o poiană plată, cu iarbă, de aproximativ 20 x 10 metri, înconjurată cu grohotiş, aflată practic pe mijlocul circului glaciar, mărginită aval de un bloc eratic înalt şi lat de 5 metri.

Fie o busolă N/E/S/V cu 120 de diviziuni pe cadran. Din poiană, de lângă blocul eratic, observăm următoarele: pe direcţia 115 diviziuni este Peştera 2 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota; pe direcţia 93 diviziuni este Peştera 3 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota; pe direcţia 34 diviziuni este Peştera 4 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota; pe direcţia 25 diviziuni este Vârful Şerbota; pe direcţia 110 diviziuni este Vârful Sărăţii (2364 metri); pe direcţia 95 diviziuni este Vârful Negoiu (2535 metri).

La sud-est de blocul eratic începe să se desfăşoare, pe zeci de metri lungime, pe ambele părţi ale firului căldării, o îngrămădire de mari blocuri aduse şi modelate de activitatea glaciară, unele rotunjite de talpa gheţarului. Printre ele se aude zgomotul unei ape ce se organizează şi pe care o putem vedea apărând la zi, cu un debit important. În zona din dreapta amonte faţă de locul de ieşire a apei, într-un perimetru relativ mic, printre puternicele denivelări ale terenului, se află intrările Peşterilor 5 şi 6 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota.

Peştera 1 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota

A fost descoperită la 4 septembrie 1984 de Gabriel Silvăşanu, Eliza Anghel, Dumitru Fabian. Cartată de primii doi (imaginea 5, harta 6). Recercetată la 2 septembrie 1987 de Ică Giurgiu şi Gabriel Silvăşanu. Deschiderea inferioară a peşterii are forma unui triunghi isoscel, cu baza de un metru, înalt de 1,6 metri; de pe Vârful Şerbota este vizibilă pe direcţia 93 diviziuni; în stânga ei, printr-o escaladă de 4,5 metri se ajunge la intrarea A, de dimensiuni mai mici (0,7 x 0,8 metri).

Cavitate dezvoltată în şisturi cristaline, se pare prin tracţiune tectonică. 12 metri lungime totală, denivelare 5,3 (-4,5/ +0,8) metri, extensie 7,4 metri, indice de ramificare 1,62.

5 Peştera 1 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota. Foto: Gabriel Silvăşanu.

Peştera 2 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota

Descoperită şi cartată la 5 septembrie 1984 de Gabriel Silvăşanu, Eliza Anghel, Valentin Becheru.

De la bifurcaţia bandă roşie - bandă albastră din partea estică a Custurii Sărăţii se coboară pe ultimul marcaj până în locul unde poteca o ia la dreapta. Continuăm drumul în aval încă aproximativ 10 minute. Iată-ne la marginea unui pârâiaş, pe o porţiune relativ plată, la 2090 metri altitudine. De aici, urcând o diferenţă de nivel de 120 metri pe direcţia est nord-est, în versantul stâng al circului glaciar, ajungem la intrarea B a cavităţii, de dimensiuni relativ mari (2 x 1,7 metri), vizibilă şi de jos. Intrarea A este mai greu abordabilă (harta 7). Urmează o sală plină cu bolovani printre care se avansează cu greutate. Peştera este dezvoltată în şisturi. 12,5 metri lungime totală, denivelare 3,1 (-2,5/ +0,6) metri, extensie 5,8 metri, indice de ramificare 2,15.

Peştera 3 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota

Descoperită şi cartată la 5 septembrie 1984 de Gabriel Silvăşanu, Eliza Anghel, Valentin Becheru.De la 2090 metri altitudine, loc descris la Peştera 2 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota, se urcă 110 metri diferenţă de nivel pe direcţia est, în versantul stâng al circului glaciar. Ajungem la intrarea B a cavităţii, vizibilă şi de jos. Intrarea A, de dimensiuni mai reduse, este greu accesibilă.

Din B, chiar la intrare, se trece o săritoare de 2 metri printre bolovani. Ajungem într-o sală înaltă de 3,5 metri. În stânga pleacă o galerie care se termină rapid. La dreapta, o săritoare de 4 metri ne duce la o mică platformă creată din bolovani înţepeniţi. De aici, la stânga, o galerie ascendentă conduce la intrarea A. În faţă, urcăm o săritoare de 2,5 metri şi ajungem într-o săliţă de 2,5 metri diametru. Un horn urcat pe 4 metri ajunge la cota maximă pozitivă a peşterii. Se mai văd în el cam 3 metri dar ascensiunea este periculoasă din cauza bolovanilor aflaţi în echilibru precar.

Peşteră dezvoltată în şisturi. 35 metri lungime totală, denivelare 12,5 (-8,5/ +4) metri, extensie 12 metri, indice de ramificare 2,91.

Peştera 4 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota

Descoperită şi cartată la 5 septembrie 1984 de Gabriel Silvăşanu, Valentin Becheru, Irina Stăncescu.De la 2090 metri altitudine, loc descris la Peştera 2 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota, urcăm 100 metri diferenţă de nivel spre vest, în malul drept al circului glaciar. După intrarea largă a peşterii urmează o galerie puternic ascendentă, cu podeaua plină cu grohotiş, din ce în ce mai fin spre capătul cavităţii. În ziua explorării, în partea centrală a galeriei cădea din tavan o ploaie fină şi deasă. Peşteră dezvoltată în şisturi. 10,5 metri lungime totală, denivelare +6 metri, extensie 10,5 metri, coeficient de ramificare 1.

Peştera 5 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota

Descoperită la 1 septembrie 1987 de Cristian Mitrea. Explorată de Gabriel Silvăşanu şi Ică Giurgiu. Cartată de Gabriel Silvăşanu.Intrarea A se află la 2035 metri altitudine, printre blocurile morenei situată în zona malului drept al apei permanente din căldare. De la ea, pe direcţia 112 diviziuni observăm Vârful Sărăţii (2364 metri) iar pe direcţia 100 diviziuni (din 120) Vârful Negoiu (2535 metri).

Cavitate cu profil variat, cu galerii relativ spaţioase, parcursă de un pârâu pe o scurtă porţiune. Dezvoltată în stratul de blocuri din şisturi cristaline transportate, modelate şi fixate de activitatea glaciară. Cavernament efemer, se poate mări sau micşora de la un an la altul.

36 metri dezvoltare, denivelare 6 (-5/ +1) metri, extensie 13,8 metri, indice de ramificare 2,6.

Peştera 6 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota

Descoperită la 2 septembrie 1987 de Marian Paraschiv şi Nelu Măgdăliniş. Explorată şi cartată de Gabriel Silvăşanu.Intrarea principală se află la 2028 metri altitudine, printre blocurile morenei situată în zona malului drept al apei permenente din căldare, amonte de Peştera 5 din Căldarea de la sud-est de Vârful Şerbota. Din faţa acestei intrări observăm: pe direcţia 20 Vârful Şerbota; pe direcţia 110 Vârful Negoiu; pe direcţia 113 Vârful Sărăţii.

Peşteră dezvoltată printre blocurile din şisturi criataline transportate, modelate şi fixate de activitatea glaciară. Este parcursă de un pârâu pe o scurtă porţiune. 13,5 metri lungime totală, denivelare 2,7 (-2/ +0,7) metri, extensie 6,6 metri, indice de ramificare 2,04.