Lacul Colibiţa, parcurgerea integrală a conturului, Munţii Căliman / Călimani
1
2
Bistriţa Bârgăului - barajul Lacului de acumulare Colibiţa
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Unul dintre cele mai frumoase lacuri de acumulare din ţară se află în judeţul Bistriţa - Năsăud, în partea nord-vestică a Munţilor Căliman. A luat naştere prin bararea Râului Bistriţa, denumit şi Bistriţa Ardeleană, care izvorăşte din Munţii Căliman, pentru a nu fi confundat cu Râul Bistriţa care izvorăşte din Munţii Rodnei. Barajul a fost construit între 1977-1991. Lacul format are lungime de 13 km. Ne-am propus să ocolim lacul şi să-i cunoaştem astfel împrejurimile.
Sunt mai multe căi de acces spre lac. Am ales de data asta calea ferată. Am pornit din oraşul Bistriţa, aflat la 50 km de Lacul Colibiţa. Trenul ne conduce prin Prundul Bârgăului până în satul Bistriţa Bârgăului. Înainte de a ajunge la capăt de linie privim spre Munţii Căliman (foto 1). Pătrundem destul de mult în inima Călimanilor şi ajungem la capăt de linie în gara din Bistriţa Bârgăului (foto 2). De aici, exact din spatele gării, ne înscriem pe drumul asfaltat 173A care ne conduce spre baraj.
Drumul urmăreşte îndeaproape Râul Bistriţa, care curge destul de repede (foto 3). Spre înapoi se zăresc culmile cele mai înalte ale Munţilor Bârgaului (foto 4) cu Vârful Heniu Mare.
3
4
Din gară şi până la baraj avem de parcurs aproape 8 km. Ne însoţeşte râul care are adesea mici praguri (foto 5). Câteodată este acoperit cu tuneluri de vegetaţie (foto 6).
5
6
În faţa noastră munţii par să închidă valea pe care urcăm iar pe creste se văd porţiuni cu stâncării (foto 7). Pantele munţilor din jur sunt puternic împădurite (foto 8) iar Râul Bistriţa parcurge porţiuni pitoreşti (foto 9).
7
8
9
10
Ceva mai în amonte zărim pe partea stângă în sensul de mers şi undeva mai sus o zonă de abrupt (foto 10). Suntem în vecinătatea unui izvor amenajat, un mic loc de popas. Aici întâlnim hărţi cu zona (foto 11).
11 (descărcaţi aceată hartă la format mare din baza acestei pagini)
Mai departe traversăm Râul Bistriţa (foto 12). Pe marginea drumului încep să apară stâncării, uneori destul de mari, cu fisuri adânci (foto 13).
12
13
Apoi drumul începe să urce mai abrupt, în serpentine, uneori destul de strânse iar de undeva se zăreşte barajul. Ajungem astfel la o intersecţie de drumuri, cel din stânga în sensul de urcuş duce spre staţiunea Colibiţa, pe malul drept geografic al lacului, iar cel din dreapta traversează barajul şi conduce pe malul stâng geografic. Prima dată când ajungem la baraj zărim o porţiune din lac dar şi primele marcaje turistice (foto 14, 15).
14
15
Privim spre înapoi, către drumul pe care am ajuns aici (foto 16) apoi ne deplasăm spre mijlocul barajului pentru a admira lacul la apusul soarelui (foto 17).
16
17
Locuri de cort se găsesc destul de greu în vecinătatea barajului. Mare porţiune din lac, mai ales cea dinspre aval, este privatizată pe ambele maluri şi nu avem acces la mal. În descrierea turului lacului vom arăta unde se poate campa.
Malul drept geografic al Lacului Colibiţa
Odată ajunşi la baraj ne abatem spre stânga faţă de sensul de mers până aici, pe malul drept geografic al lacului de acumulare. Imediat traversăm o mică porţiune de chei care, după cât se pare, sunt artificiale, rezultând probabil odată cu amenajările de pe malul lacului (foto 19). Din loc în loc avem vizibilitate spre lac (foto 20). Iată şi porţiunea dinspre amonte fotografiată tot de pe aici (foto 21).
19
20
21
22
Drumul este foarte sinuos şi urmează un mal stâncos. De la o curbă, printre copacii de pe marginea drumului, zărim spre înapoi barajul (foto 22). Trecem pe lângă o poiană pe partea stângă în sensul de mers, unde zărim câteva căpiţe. Acolo se poate campa (foto 23). După câteva zeci de metri avem vizibilitate spre malul stâng (foto 24).
23
24
Zărim apoi o frumoasă peninsulă (foto 25) iar după câţiva metri şi drumul de acces spre acolo (foto 26). Totul este mai mult sau mai puţin îngrădit şi doar pe alocuri putem zări lacul. După aproape jumătate de oră de la baraj ajungem la o intersecţie (foto 27). Pe drumul ce se desprinde din cel asfaltat pe care suntem, spre stânga în imagine, vom coborî de la lac spre satul Mureşenii Bârgăului, după ce vom ocoli lacul.
25
26
27
28
Mai departe avem de mers ceva mai mult până reuşim din nou să vedem lacul deoarece gardurile pensiunilor şi ale proprietăţilor particulare îl îngrădesc aproape în totalitate (foto 28). Dimineaţa, o uşoară ceaţă pluteşte deasupra apei (foto 29).
29
Zărim din nou barajul, în depărtare (foto 30). Ne deplasăm mai departe pe drumul asfaltat şi dintr-un loc propice privim din nou spre baraj (foto 31).
30
31
32
Se desprinde din drumul asfaltat, spre partea stângă cum înaintăm, un drum forestier (foto 32), numit Pârâul Hanganilor, care duce spre munţii din jur. Apoi drumul urcă o pantă lină şi găsim un loc de belvedere (foto 34). Spre stânga în sensul de înaintare zărim unul dintre vârfurile dominante din zonă, Căsarul, înalt de 1591 m (foto 35).
34
35
36
Mai înaintăm puţin şi iar avem un loc de unde zărim lacul, printre copaci (foto 36). Pe partea stângă apar poieni întinse precum şi case sau pensiuni (foto 37). Munţii de pe partea cealaltă a lacului se văd foarte bine (foto 38).
37
38
39
Mergând pe malul lacului ajungem la o intersecţie de unde ne vom abate spre dreapta, în coborâre. Spre stânga se poate ajunge la o carieră de piatră (foto 39). Mai avem un kilometru şi jumătate şi ajungem la coada lacului. Deja se vede cum lacul se îngustează (foto 40).
40
Drumul coboară printre casele ce se pare că au fost strămutate aici odată cu construcţia barajului şi ajungem la o intereceţie de la care drumul 173A se abate spre stânga iar noi ne vom abate spre dreapta, spre locul în care Râul Bistriţa generează lacul (foto 41). Ne deplasăm câţiva metri în amonte, pe malul râului, pentru a vedea mai bine peisajul (foto 42).
41
42
43
Revenim la drumul pe care am ajuns aici şi ne întoarcem câteva sute de metri până la intersecţia cu drumul asfaltat 173A. Din acel loc zărim, dacă privim spre malul stâng, printre doi copaci, o poartă din bârne sub doi copaci (foto 43). Ne deplasăm spre acel loc şi ajungem imediat la acea poartă pe care o depăşim (foto 44).
44
Suntem acum exact pe malul drept al Râului Bistriţa, înainte ca acesta să se verse în lac (foto 45). Tot acolo se află şi o punte (foto 46) pe care o traversăm. De pe punte privim spre amonte (foto 47) apoi ajungem pe malul stâng geografic.
45
46
47
48
Coada lacului de acumulare - malul stâng - baraj
Imediat cum am depăşit puntea peste râu ajungem pe o pajişte. Ne vom întoarce spre baraj pe malul stâng geografic. Acesta este mai abrupt şi pe alocuri mai stâncos decât malul drept. Din pajiştea în care am ajuns zărim spre stânga o potecă ce urcă spre pădure (foto 48). Înainte de a urca pe ea ne deplasăm atât cât ne permite solul mlăştinos spre coada lacului (foto 49).
49
Urcăm apoi pe acea potecă şi înainte de a intra în pădure privim peisajul (foto 50). Printre copacii de pe mal zărim gura de vărsare a râului în lac (foto 51).
50
51
52
Nu urcăm prea mult şi ajungem într-o poiană vastă (foto 52). Se observă locuri pe unde se poate coborî spre lac dar până la o anumită limită deoarece aici malurile sunt abrupte şi împădurite (foto 53).
53
Revenim de fiecare dată la poteca pe care am ajuns aici şi continuăm deplasarea paralel cu lacul. Intersectăm un drumeag ce coboară din nou spre lac şi ne abatem pe el pentru a admira oglinda de apă (foto 55). Deşi am încercat să continuăm pe mal, înaintarea este mereu barată de vegetaţie dar şi de multiple golfuleţe (foto 56).
55
56
Aşa că, dacă am coborât spre lac întotdeauna vom urca înapoi spre poteca pe care am ajuns aici, pentru a continua înaintarea. Din nou avem posibilitatea, dintr-un loc mai degajat, să privim spre amonte (foto 57). Urcăm apoi prin ierburile poienilor întâlnite unde zărim foarte multe pânze de păianjen (foto 58), semn că nu se circulă prea des pe aici.
57
58
Traversăm un mic pâlc de pădure unde, la umbra unui copac, sunt ciuperci frumoase dar foarte otrăvitoare (foto 59). Găsim din nou un drumeag pe care coborâm spre pânza lacului (foto 60) apoi urcăm pe acelaşi drumeag şi ne abatem mereu spre dreapta, paralel cu lacul. Iar găsim un loc cu ciuperci otrăvitoare (foto 61).
59
60
61
62
De aici drumeagul urcă destul de mult prin pădure (foto 62) şi ne conduce la intrarea în altă poiană (foto 63). Deşi am putea traversa poiana pentru a continua înaintarea, am preferat să mergem paralel cu limita inferioară a ei, tot pe un drumeag, dar mai puţin circulat, care ocoleşte poiana (foto 64).
63
64
Prin pădure apar stânci de mici dimensiuni, acoperite cu muşchi (foto 65). Drumeagul ne conduce la o altă intrare (sau ieşire) din poiana pe lângă care ne-am deplasat şi apoi coboară spre valea unui mic pârâu (foto 66). Imediat cum traversăm acel pârâu apare o intersecţie; ne abatem spre dreapta, către o porţiune de pădure mai degajată (foto 67).
65
66
67
68
Deja se aude… civilizaţia, ne apropiem de primele construcţii locuite de pe malul stâng. Ieşim din pădure în altă poiană foarte mare (foto 68). De aici drumeagul devine mai clar, mai circulat şi îl vom urma în continuare. În dreapta noastră, spre lac, se întinde o mare porţiune îngrădită iar în depărtare zărim Vârful Căsarul (în stânga în imaginea 69). Spre dreapta în imaginea 69 se mai zăresc Vârfurile Măguriţa şi Arşiţa.
Drumul ne conduce la o poartă din bârne pe care o depăşim (foto 70) iar ceva mai jos zărim partea de munte de pe malul drept din vecinătatea barajului (foto 71). Traversăm mai departe o mică porţiune de pădure de brad, întunecoasă, de unde zărim din nou lacul (foto 73).
69
70
71
73