Plaiul Foii - refugiul Şpirlea - La Lanţuri - refugiul Grind 2, Piatra Craiului, în august 2016, în detaliu

1

Vasile Bouaru, Gelu Ţugulea (Rădăuţi)


August 2016. Unul dintre cele mai frumoase dar în acelaşi timp şi unul dintre cele mai dificile trasee din Piatra Craiului este numit La lanţuri. Drumul de acces la cabana Plaiul Foii este relativ bun, neasfaltat din oraşul Zărneşti, de unde avem de parcurs 12 km. Până să ajungem la cabană (vezi harta Piatra Craiului şi descrierea traseelor la) depăşim pe rând mai multe puncte de intrare în unele trasee, cum ar fi de exemplu cel descris la şi cel descris la. În seara zilei când am ajuns în dreptul cabanei Plaiul Foii, Piatra Craiului arăta ca în imaginea 1. A doua zi, dimineaţa, pornim pe traseul care duce mai la refugiul Şpirlea (foto 2).

2

Marcajul este bandă roşie şi urmăreşte în amonte drumul pe care am ajuns la cabana Plaiul Foii. Înainte de a părăsi zona cabanei vedem câteva panouri cu informaţii despre Piatra Craiului (foto 3a-3e).

3a

3b

3c

3d

3e

Ne deplasăm apoi în amonte cam 150 metri, până la intersecţia din imaginea 4. Spre dreapta, în sensul de mers, este traseul ce duce, cale de 9 km, spre cabana Rudăriţa şi unul din punctele de intrare în Masivul Făgăraşului. Noi ne vom abate pe drumul din stânga imaginii.

4

5

6

E dimineaţă, soarele este ascuns deocamdată de creasta Pietrei Craiului iar peisajul este foarte frumos (foto 5). Ajungem la intersecţia din foto 6 unde vom continua înaintarea pe drumul din stânga imaginii, cel peste care este o barieră. Drumul urcă uşor şi după ce traversăm un curs de apă întâlnim o săgeată indicatoare (foto 7). Urcăm o pantă mică şi ajungem la o nouă intersecţie, cea din imaginea 8, unde marcajul parcă se pierde iar drumul din stânga imaginii pare mai umblat decât cel din dreapta. Traseul spre refugiul Şpirlea este însă cel din dreapta. Este şi o săgeată făcută cu vopsea roşie pe unul din copaci dar este mascată de vegetaţie. Urcăm mai departe iar pârâul pe care l-am urmat în amonte pare să se piardă printre pietrele albe (foto 9).

7

8

9

De aici urcuşul devine ceva mai accentuat şi întâlnim câteva săgeţi indicatoare (foto 10, 11). Urcăm prin pădure pe o potecă bine vizibilă şi ajungem în poiana unde se află refugiul Şpirlea (foto 12). Pe uşa lui citim câteva reguli de folosire a refugiilor montane (foto 13).

10

11

12

13

15

14

În vecinătatea refugiului sunt câteva table pe care se mai poate citi despre diversele trasee care ajung sau pornesc de aici (foto 14) şi pe un panou mai mare citim despre istoricul refugiului (foto 15). Pornim mai departe pe poteca care conduce sub imensele stânci albe. Atât spre sud (foto 16) cât şi spre nord (foto 17) muntele arată superb. Undeva mai sus, printre doi brazi, avem vizibilitate spre Masivul Iezer (foto 18; https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/iezer).

16

17

18

Se simte că ne apropiem de un mare perete stâncos, este destul de răcoare iar în faţă se află stâncile printre care trebuie să urcăm. Mai găsim câteva table indicatoare (foto 19, 20, 21).

19

20

21

22

23

24

Poteca se abate brusc spre stânga, pe sub câteva stâncării iar pădurea prin care am urcat începe să se rărească (foto 22). Ajungem la baza unui grohotiş pe care trebuie să-l depăşim în urcuş (foto 23). Spre partea nordică pereţii sunt atât de abrupţi încât ne întrebăm pe unde îi vom traversa (foto 24).

25

26

Mai întâlnim o tablă indicatoare care arată şi direcţia spre alte trasee care se desprind de aici (foto 25) iar spre partea sudică zărim o porţiune cu grohotiş (foto 26). Ceva mai sus avem posibilitatea să ne abatem spre dreapta, câteva zeci de metri, până pe un vârf secundar, părăsind temporar poteca marcată. De acolo zărim în toată splendoarea o bună parte din peretele nordic al Pietrei Craiului(foto 27). În dreapta imaginii 27 se zăreşte o stâncă cu multe găuri, care atrage atenţia imediat.

27

Revenim la poteca marcată şi ajungem la acea stâncă, numită La Zăplaz (foto 30). Putem privi în sus acest uimitor loc (foto 31). Mai urcăm puţin şi ajungem în dreptul altor mici grote (foto 32) de unde traseul devine mai dificil, având porţiuni cu cabluri şi fiind foarte accidentat (foto 33). În niciun caz nu vom aborda traseul, mai departe, pe vreme rea.

30

31

32

33

34

35

36

Imediat cum depăşim această primă porţiune cu cabluri constatăm că am ajuns exact deasupra Zăplazului, de unde privim în jos printre acele uimitoare găuri (foto 34). Deşi traseul obligă la popasuri dese pentru a admira tot ce oferă acest minunat munte, trebuie să urcăm. Ne strecurăm printre stânci şi jnepeni şi ajungem pe marginea unui abrupt (foto 35). Se deschide frumoasă panoramă spre Munţii Iezer (foto 36) şi Făgărăşului (foto 37; https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/fagarasului) iar spre vale se zăreşte refugiul Şpirlea (foto 38). O frumoasă garofiţă a Pietrei Craiului ne iese în cale (foto 39).

37

38

39

40

41

Urcăm apoi o porţiune cu grohotiş (foto 40) şi întâlnim iar cabluri (foto 41). Trebuie să fim atenţi în aceste zone, unele fiind destul de expuse. Am câştigat în altitudine şi după ce trecem de această porţiune cu cabluri avem un mic loc unde putem face popas şi admirăm peisajul (foto 42). Urmează imediat o altă porţiune cu cabluri (foto 43). O depăşim încet şi urcăm pe un vâlcel înclinat, plin cu grohotiş (foto 44). Urmează imediat o altă porţiune cu cabluri (foto 43). O depăşim încet şi urcăm pe un vâlcel înclinat, plin cu grohotiş (foto 44). Spre înapoi muntele arată spectaculos (foto 45). Ceva mai sus avem o porţiune unde trebuie să ne căţărăm cu atenţie. Sunt prize suficiente aşa că nu au mai fost necesare cabluri (foto 46).

42

43

44

45

46

Odată depăşit acest obstacol ajungem între doi pereţi destul de apropiaţi unde suntem în umbra muntelui (foto 47). Exact în spate se zăreşte Masivul Iezer. Urcăm mai departe şi depăşim o porţiune mai expusă unde sunt cabluri (foto 48). Mai avem încă de urcat suficient. Imediat cum am depăşit această porţiune cu cabluri avem curiozitatea să cercetăm grota care se observă în imaginea 48. Nu este prea adâncă iar din ea facem o fotografie spre locul prin care am ajuns aici (foto 50).

47

48

50

Continuăm înaintarea şi urmează o nouă porţiune expusă, cu cabluri destul de multe (foto 51). Suim cu atenţie şi încet depăşim această zonă (foto 52). Traseul este marcat bine, ne strecurăm printre stânci uriaşe (foto 53). Urmează o porţiune de grohotiş (foto 54) dar porţiunea nu mai este atât de expusă (foto 55).

51

52

53

54

55

Ba chiar avem parte de un loc deschis, înierbat iar stâncile aflate mai sus sunt şi mai albe (foto 56). Stratele sunt înclinate (foto 57). La un scurt popas facem o fotografie spre vale (foto 58).

56

57

58

59

Urcăm mai departe strecurându-ne printre stânci (foto 59). Zările îndepărtate, spre Munţii Făgăraşului, ne arată frumuseţea Carpaţilor (foto 60).

60

61

Poteca urcă în serpentine strânse (foto 61) şi, stând cu faţa la peretele stâncos, se abate spre dreapta (foto 62). Muntele arată aşa de frumos încât ne obligă la dese popasuri (foto 63).

62

63

Mai avem o ultimă barieră de trecut. Privit din locul unde suntem, peretele stâncos pare de netrecut (foto 64). Zărim totuşi ultimul vâlcel pe care îl vom depăşi (foto 65).

64

65

Poteca ne conduce într-o porţiune destul de expusă, pe alocuri fără cabluri (foto 66). Apoi, metru cu metru, urcăm încet şi ajungem pe creastă. De acolo privim mai întâi spre înapoi, locul prin care am urcat (foto 67).

66

67

Apoi privim versantul sud-estic şi zărim poteca ce coboară din Vârful La Om spre refugiul Grind 1 (foto 68). De asemenea vedem continuarea traseului spre capătul sudic al crestei Pietrei Craiului, către zona numită Funduri (foto 69).

68

69

Spre sud se zăresc Munţii Bucegi (foto 70; https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/bucegi). O săgeată indicatoare nu mai stă pe stâlpul de susţinere ci este la baza lui (foto 71). Imediat cum am ajuns pe creastă, spre stânga faţă de sensul de urcuş zărim partea cea mai înaltă a masivului (foto 72). Tot spre stânga ne vom abate şi noi deoarece vom continua traseul spre Vârful Ascuţit. Ne întâmpină o garofiţă (foto 73).

70

71

72

73

Imediat mai sus întâlnim refugiul Grind 2 (foto 74), de unde avem vizibilitate aproape în toate direcţiile.