Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
De la peșteră (sud) privim Vârful Pietrei (nord). Dimensiune, colegul Alexandru Cristal, îmbrăcat în roșu.
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
A 67-a peşteră la peste 2000 m altitudine a fost descoperită în iulie 2003, de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti . A fost astfel adăugată o nouă cavitate pe lista celor aflate la cele mai ridicate altitudini din România (vezi toate la). Ea se află chiar pe creasta sudică a Pietrei Craiului, la sud de Vf. Pietrei. Reamintim că dintre cele 66 de peşteri anterior cunoscute, 64 au fost descoperite şi explorate de clubul bucureştean, între anii 1976-1993, fiind situate în Munţii Făgăraşului, Bucegi şi Parâng.
Imediat la sud de Vârful Pietrei, în zona celei de a 67-a peşteră la peste 2000 metri altitudine din România. Foto: Ică Giurgiu, Alexandru Cristal.
Acest nou gol subteran a fost identificat de Ioan Dobrescu din Câmpulung Muscel, preşedintele Clubului de Speologie Piatra Craiului, mare iubitor de munte, descoperitor a sute de peşteri în zona Podul Dâmboviţei.
Peştera este situată chiar în dreptul Marelui Grohotiş (vezi harta şi ghidul masivului la).
Gura ei (3 x 1,5 metri) se află la 2,5 metri sub poteca marcată, la 2030 metri altitudine, adică pe locul 62 în ierarhia cavităţilor descoperite la poalele cerului român. Are 20 metri dezvoltare şi -4,2 metri denivelare. Echipa: Ioan Dobrescu, Ică Giurgiu, Andrei Samoil, Alexandru Cristal, Cristina Lazăr. Noua cavitate este formată de-a lungul unei diaclaze şi funcţionează ca ponor la ploi sau la topirea zăpezii.
Page updated
Google Sites
Report abuse