Cetatea Tamasidava, Podişul Bârladului

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 


In județul Bacău, pe malul stang geografic al Siretului, intre localitatile Răcătău și Pancesti, se afla o cetate dacica. In urma sapaturilor arheologice s-au descoperit fragmente de ceramica, podoabe, unelte specifice unei intense activitati comerciale. Activitatea arheologica a fost abandonata in 1994.

In a doua saptamana a anului 2014 am mers sa vedem locurile indeaproape. Ca punct de plecare am ales satul Racaciuni (vezi harta, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989), aflat la aproximativ 30 km sud fata de orasul Bacau inspre Adjud, pe drumul E85. 

Din centrul acestui sat ne deplasam cam 3 km pe DJ 252E inspre satul Dienet pana ajungem la barajul de pe Siret. De pe drum vedem malul stang al Siretului, cu portiunile sale de abrupt, locul unde se afla cetatea dacica (foto 1).

1

Ajungem si la baraj de unde vedem malurile abrupte ale Siretului (foto 2). Din dreptul barajului parasim drumul asfaltat care duce spre satul Dienet si ne abatem spre acele maluri abrupte din imaginea 2, urmand la inceput partea amenajata a constructiilor hidrotehnice (foto 3). Lacul de acumulare Racaciuni, in coada caruia este construit barajul, are lungime de aproape 13 km fiind cel mai lung lac de acumulare de pe Siret. Abruptul de pe partea estica a lacului, spre care ne indreptam, ajunge si la 80 metri inaltime si este spectaculos. Parcurgem cateva sute de metri pe un drum care se va termina sub un mal abrupt (foto 4). Deoarece nivelul apei este mic se poate inainta pe o portiune foarte ingusta pe malul lacului, dupa ce se termina digul de protectie (foto 5). 

                                                2

3

                                                                  4

5

In apa limpede, din loc in loc, sunt pietre cu forme aparte (foto 6). Mica plaja pe care inaintam se ingusteaza iar malul se ridica aproape vertical in dreapta noastra, in sensul de mers (foto 7). O bucata dintr-o barca sta in calea noastra (foto 8). Din cand in cand natura lucreaza, au loc mici alunecari de teren, semn ca malurile se erodeaza. Spre sud este barajul (foto 9).

                                                              6

                                                             7

8

9

Din loc in loc, pe dreapta cum inaintam pe  malul lacului, se afla vai laterale extrem de abrupte, cu peretii argilosi foarte apropiati intre ei, adevarate canioane, sapate de mici torenti temporari. Ceva mai incolo sunt cateva surplombe de nisip amestecat cu pietris, amenintatoare (foto 10). Din dreptul acestor surplombe mai parcurgem foarte putin si ajungem intr-un loc de unde nu se mai poate inainta decat prin apa. Facem cale intoarsa pana la prima vale laterala amintita mai inainte, pe unde putem urca, cu foarte mare grija, deasupra abruptului pe la baza caruia am fost pana acum.

10

                                                                11

Deasupra intalnim arbusti cu multi licheni, de un verde deosebit (foto 11). Suntem la capatul unor ogoare. Inaintam pe malul lacului, spre nord, ocolind aceste ogoare. Intalnim o fisura adanca, in argila (foto 12). Privind din alt unghi observam ca fisura are o iesire undeva mai la vale si genereza astfel un pod natural (foto 13).

                                                        12

13

                                                                     14

Dupa ceva mai putin de 1,5 km de la baraj vom ajunge in dreptul unei vai adanci (foto 14); drumul pe unde ajungem aici se afla in partea stanga, sus. Traversam aceasta vale scurta si urcam pe o mica ridicatura de pamant foarte bine camuflata de copaci. O data ajunsi pe acea inaltime observam imediat valurile de pamant care au constituit cetatea Tamasidava (foto 15). Suntem pe un promontoriu inalt, bine aparat natural, de unde avem vizibilitate buna spre aproape toate directiile. Se observa locurile unde au fost facute sapaturile arheologice (foto 16). Santuri adanci se intalnesc la tot pasul (foto 17). Mai la nord, un mic golf se afla mult mai jos decat noi (foto 18). Un copac singuratic vegheaza pe marginea abruptului estic al Siretului (foto 19). 

15

                                                                       16

                                                                     17

                        18

19

                                                             20

                 21

Mergem mai departe spre varful acestui loc, unde observam din nou valuri de pamant care o data au folosit ca adapost (foto 20). Se vede ca aici a fost o asezare (foto 21). Iata alte santuri adanci (foto 22). Sunt paralele (foto 23, 24).

                                                             22

                                                              23

24

                                                                      25

Ajungem in punctul culminat al acestor locuri, spre sudul inaltimii pe care ne aflam (foto 25). Iata si malul abrupt care da in lac (foto 26). Ne intoarcem spre locul pe unde am ajuns aici nu inainte de a mai privi acele santuri paralele (foto 27).  Parasim aceasta inaltime si coboram spre santul de aparare prin care am trecut ca sa ajungem aici. Undeva in partea nordica a acestui sant intalnim o intrare care duce intr-o mica incapere sapata in argila (foto 28), cat sa incapa un om. Din interior spre exterior se vede in imaginea 29.

                                                26

27

                                              28

29

                                                                    30

Revenim la marginea ogoarelor pe langa care am ajuns aici si ne indreptam inapoi spre baraj, de data asta pe deasupra malului abrupt. Din nou intalnim gauri care apar deodata la capatul dinspre lac al ogoarelor. Unele sunt adanci si continua cu santuri de scurgere a apei (foto 30). Drumul este foarte sinuos si ocoleste vaile abrupte amintite la inceput. De deasupra lor ne putem face o impresie asupra adancimii si extinderii lor (foto 31, 32).

                                                                        31

32

In sensul de deplasare catre baraj, foarte aproape de noi, pe partea stanga, se afla drumul neasfaltat 252B care poate constitui o alternativa mai usoara la a face iesirea din aceste locuri. Drumul duce in satul Pancesti. Am preferat insa deplasarea pe marginea superioara a malului Raului Siret. Dupa cateva sute de metri observam spre sud-vest Lacul Dienet (foto 33). 

33

Din dreptul lui putem cobori o panta destul de mare, lipsita de pericole, pana la drumul 252E aflat la baza dealului pe care suntem, foarte aproape de barajul pe care l-am traversat la inceputul calatoriei noastre. De acolo ne indreptam din nou spre satul Racaciuni.


vezi şi alte cetăţi din România