Muşeteica, cea mai adâncă peşteră din Munţii Făgăraşului

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Peşterile, carstul şi speologia din Munţii Făgăraşului sunt sinonime şi contemporane cu explorările Clubului „Emil Racoviţă” Bucureşti. Despre ele puteţi afla, pe larg, la . 

Prezentăm aici câteva informaţii despre cea mai profundă cavitate din masiv, situată pe creasta sudică Muşeteica - Buda - Arpaşul Mic, desprinsă direct din creasta principală a Munţilor Făgăraşului (din Muntele Arpaşul Mic), care are întinse şi neîntrerupte porţiuni cu calcare şi forme specifice dezvoltate pe calcare (imaginile 1-3). 


1   Muntele Muşeteica, a cărui importanţă pentru carstul românesc a fost demonstrată de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti: https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/evolutia-pesterilor-din-romania . Foto: Ică Giurgiu.

 

2   De pe Vârful Muşeteica privim, aproape de la acelaşi nivel, Culmea Viştea - Modoveanu. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.

 

3   Calcarele, peşterile, carstul din zona Piscu Negru - Muşeteica - Buda. Cartare geomorfologică: Ică Giurgiu. La scară mare, harta poate fi descărcată din baza acestei pagini.

 

4   Proiectul de explorare speologică al Munţilor Făgăraşului, derulat de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, a adus recorduri naţionale şi descoperiri de interes internaţional.


Superbul Munte Muşeteica (2448/ 2442 metri) oferă panoramă remarcabilă asupra aproape întregului lanţ al Munţilor Făgăraşului: https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-meridionali/fagarasului/museteica-vedere-ampla-asupra-muntilor-fagarasului . Iar pe Muntele Muşeteica impresionează la fiecare pas varietatea reliefului dezvoltat pe calcare dolomitice cristaline, aspectele glaciare şi postglaciare (vezi în detaliu geomorfologia zonei la ).   

Valea Muşeteica (vezi harta detaliată în imaginea 3), aflată în stânga fotografiilor 5 şi 6, abundă în surprize de peisaj. Aici am identificat, la 2100 metri altitudine, un fost ponor (vezi harta 3), devenit în urma mai multor explorări îndârjite ale noastre Peştera M1 din Valea Muşeteica (imaginea 10), adâncă de 69 de metri, record pentru Munţii Făgăraşului, cu o lungime totală a galeriilor de 203,5 metri. Descrierea integrală a explorărilor şi peşterii se află la . Încă nu sunt epuizate toate posibilităţile de a mai câştiga în adâncime, dar, o echipă numeroasă şi hotărâtă de exploratori trebuie să fie prezentă la actualul ei terminus.


5, 6   Valea Muşeteica, talvegul şi versantul drept, bogate în peisaj carstic, din zona cotei 2100 metri altitudine până spre creastă. Foto: Ică Giurgiu.

 


7   Intrarea în Peştera M1 din Valea Muşeteica, cea mai adâncă din Munţii Făgăraşului; nu este recomandat a fi parcursă de persoane care nu au experienţă alpină. Foto: Ică Giurgiu, Robert Gergely.









 8   Peştera M1 din Valea Muşeteica: galerie cu săritori, spre partea profundă a cavităţii. Foto: Ică Giurgiu, Emeric Simon, Adrian Rădulescu.

 

9   Peştera M1 din Valea Muşeteica: galeria care duce la cota minimă a cavităţii. Foto: Ică Giurgiu, Sorin Mihai.

 

10   Peştera M1 din Valea Muşeteica: planul cavităţii şi profilul desfăşurat. La scară mare, harta poate fi descărcată din baza acestei pagini.

Descoperirile, cercetările şi cartările noastre din Muşeteica au permis construirea şi exemplificarea modelului carstului din România: https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/evolutia-pesterilor-din-romania .

 

Din păcate, proiecte în care s-au consumat nejustificat fonduri europene difuzează informaţii neconforme cu realitatea (!) despre aceste locuri: https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-meridionali/fagarasului/alte-milioane-de-euro-furate-pentru-denigrarea-romaniei . Mai mult, se inventează relief (!): https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-meridionali/fagarasului/lac-nou-pe-creasta-de-interes-mondial-muntii-fagarasului .    

Ċ
Vasile Giurgiu,
12 iul. 2015, 00:49