Pe Râul Suceava, cu barca, Munţii Obcina Mare
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Participanţi: Ada Micloş, Cristi Schipor, Vasile Bouaru.
Cum prin apropierea orasului Radauti singurul rau mai important este Suceava, am decis sa facem un traseu acvatic pe el. Desi apa este doar pe alocuri suficient de adanca, totusi apa Sucevei poate oferi celui care incearca sa o infrunte si peisaje si bucuria unei noi provocari. Ca barci am folosit camere de tractor autoforestier ovalizate cu manson textil rezistent, pus pe mijlocul lor. Umflate la maximum, camerele intind mansonul foarte tare astfel incat se poate sta pe el pentru a vasli.
Am ales ca punct de plecare satul Fratauti, unde soseaua care uneste Fratautii Vechi de Fratautii Noi intersecteaza apa Sucevei.
extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
Am coborat la podul peste apa cu rucsacii in care aveam toate cele necesare calatoriei. Pe malul stang (geografic) al raului am scos camerele si am inceput sa le umflam (foto 1). Operatia a durat destul de mult avand in vedere capacitatea camerelor. Dupa ce am muncit de zor sa umflam prima camera am vrut sa o testam si am constatat ca mai trebuia umflata (foto 2, Cristi imi da o mana de ajutor). Dupa ce am reusit sa le aducem la presiunea suficienta mai aruncam o privire asupra traseului (foto 3) si pornim la drum.
1
2
3
La inceput s-a simtit o oarecare tema de apa dar dupa cateva sute de metri totul a devenit firesc. Apa curge destul de repede pentru a nu folosi vaslele decat in anumite locuri unde trebuie dirijata barca. Iata-ne deci in larg (foto 4)... Alunecam repede pe firul apei si peisajul de lunca dintre dealurile din jur este magnific. Pe alocuri mai sunt copaci pe marginea apei, care au si crengi foarte aproape de firul raului si pe care trebuie sa le ocolim. Mai intalnim locuri unde apa ne rasuceste barcile astfel incat ne inversam ordinea la inaintare (foto 5).
4
5
Dar apoi totul revine la normal si atmosfera de liniste ne cuprinde (foto 6). Trecem pe langa un sat aflat in aval de Fratauti si de pe mal ne saluta cativa oameni. Ceva mai la vale, dupa circa o ora de la plecare, decidem sa tragem pe o insula pustie (foto 7, inainte de a ajunge pe malul ei). Aici intalnim planta din imaginea 8. Barcile se odihnesc si ele pe mal (foto 9).
6
7
8 Iarba-sarpelui, boranta, buruiana-de-roseata, capul-veveritei, capul-viperei, coada-vulpii, iarba-lui-cel-slab, iarba-naparcii, limba-boului, lingura-de-vant, mierea-ursului, motane, ochiul-matei, ochiul-veveritei, rumeneala, sudoarea-calului, unguri, ursoaica, viperica, viperina (Echium vulgare).
Numele comun (nu doar in limba romana), ca si cel stiintific, se leaga de forma semintelor, asemanatoare capului unei vipere; dar si lungile stamine bifurcate, sugereaza imaginea limbii unui sarpe. In traditia populara, nu doar de la noi, exista credinta ca floarea e un antidot impotriva muscaturilor de sarpe si a intepaturilor de scorpion. Este un exemplu de planta care ridica probleme de ecologie: pe de o parte este extrem de invaziva, “deranjand” cu deosebire fanetele, pe de alta parte reprezinta o sursa importanta de nectar si de polen pentru albine, care produc din ea o miere monoflora. Desi florile tinere sunt rosii, culoare la care albinele sunt insensibile, ele sunt totusi atrase de florile plantei, acestea reflectand radiatiile ultraviolete, captate de albine. Planta contine cativa alcaloizi toxici, cu efect paralizant asupra sistemului nervos, asemanator celui produs de curara amazoniana; perisorii aspri de pe tulpina pot provoca dermatite. Are si efecte benefice, fiind diuretica, diaforetica, emolienta, sedativa si... afrodisiaca. Din radacina se obtine o vopsea de culoare rosie. (explicatie realizata de Marelena si Radu Puscarciuc, din Onesti)
9
10
Pornim iar la drum, de data asta apa este ceva mai adanca si pe alocuri mai rapida. La un moment dat curentul ne trage inspre un copac rasturnat in apa si ne incalcim putin printre crengi. Dar iesim cu bine. Mai la vale intalnim si pescari, care ne observa si la un cot curentul ne scoate de pe cursul principal si ne impinge intr-o mica balta laterala unde ne invartim de doua ori inainte de a reusi sa iesim.
Se apropie satul Dornesti, unde se va sfarsi calatoria noastra. Inainte de un cot al raului, curentul foarte puternic din acea zona rastoarna barca lui Cristi langa o salcie.
Apoi continuam traseul, raul se lateste si apa e mai adanca si numai buna de navigat. Inca putin si ajungem in vecinatatea podului de la Dornesti peste Suceava, unde tragem la mal (foto 11). Nimerim intr-o zona cu mal dar nu mai conteaza, pe acolo tragem barcile pe mal (foto 12).
11
12
Suntem si putin arsi de soare dar bucurosi ca dupa circa 4 ore am ajuns la destinatie. Butoiasul de plastic in care aveam de mancare este si el plin cu apa in ciuda precautiilor noastre de a-l etansa. Am invatat insa multe din aceasta iesire si ne gandim sa facem una de mai mare anvergura, pe un rau mai important.