Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Participanţi: Anca Cîrşmariu, Costică Martinescu, Vasile Bouaru (Rădăuţi)
11 decembrie 2010. Pornim dis de dimineata din Rădăuți spre satul Frasin, unde se afla cel mai adanc aven in gresie din tara. Stim ca undeva la vreo 32 km sud de Frasin mai exista un aven, foarte putin cunoscut. Pe acesta vrem sa-l exploram.
Asa ca, din centrul satului Frasin astepam o ocazie care ne duce vreo 20 km pe DJ 177A pana in satul Ostra (vezi harta) iar de acolo asteptam alta ocazie care sa ne duca pana in zona Vârfului Puzdrea, aflat pe creasta Munților Stănișoara. Vezi mai mult despre relief România.
extras din lucrarea autorilor Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987
Se circula in conditii de iarna; undeva mai sus, dupa ultima localitate, Tarnita, intalnim utilaje de deszapezire. Ajungem destul de repede in locul unde soseaua incepe sa coboare in partea cealalta a muntelui, spre Valea Bistritei. Aici este zona numita Puzdrea si coboram langa o cabana muncitoreasca, singura constructie din zona.
Facem o fotografie din fata cabanei muncitoresti spre varful pe care trebuie sa-l urcam, traseul fiind marcat de sageata rosie (foto 1).
1
2
Inainte de a urca ne abatem la izvorul acoperit (incercuit in foto 1) (vezi foto 2), de unde e bine sa ne alimentam cu apa. Apoi incepem urcusul. Panta e destul de mare dar avem putin de urcat, altitudinea acestui varf fiind in jur de 1200 metri. In urcus ne abatem usor spre stanga si cand ajungem aproape de varf observam o poienita in care se afla cateva stanci de mici dimensiuni, cativa metri cel mult precum si niste santuri, unele semanand a transee. Din cauza zapezii am cautat putin locul unde se afla intrarea (foto 3) si am gasit-o in partea superioara a acestei poienite, la baza unui brad (foto 4).
3
4
Ne echipam corespunzator si coboram in aven. Avenul este dezvoltat in calcar si are intrare destul de stramta (foto 5). Se coboara mai intai printr-un put de 3,4 metri si ajungem pe o portiune inclinata cu circa 40 grade pe o distanta de 4,2 metri. Urmeaza un perete de 8,4 metri, pe care il coboram in rapel. Se observa multe fisuri precum si blocuri instabile; imediat cum am inceput coborarea in rapel se simte un curent de aer cald din aceste fisuri. Sunt multi paienjeni si fluturi iar undeva un liliac hiberneaza.
5
6
Dupa aceasta portiune se ajunge pe o mica platforma destul de inclinata si ea dar pe care se poate sta (foto 6). Avenul este destul de umed in aceasta perioada. De aici coboram circa 3,14 metri pe o panta in jur de 41 grade pana ajungem la o saritoare de 2,13 metri. O data trecuta aceasta saritoare ajungem intr-o mica creasta, partea superioara a unei sali in forma de V intors. In aceasta portiune sala in care am ajuns are latimea de 1,2 metri (foto 7) dar daca vom cobori pe oricare parte latimea se mareste. Intr-o parte, spre nord-vest, dupa ce coboram 3,65 metri ajungem la un capat de unde se mai desprind lateral doua fisuri, insa prea inguste pentru a permite accesul unui om (foto 9). Distanta dintre pereti este aici in jur de un metru. Tot aici cativa lilieci stau atarnati pe pereti (foto 10). Mai observam si cateva concretiuni foarte marunte.
7
9
10
In partea opusa avenul coboara pe o lungime de 4,77 metri o diferenta de nivel de 3,2 m fata de creasta de dupa saritoare iar latimea se mareste la circa 2,2 metri. Aici suntem exact sub locul unde am coborat in rapel. Si aici se observa o fisura intr-unul din peretii laterali. Totul este notat cu grija in caiet (foto 12). Apreciem adancimea avenului la circa 20 metri.
12
13
14
Urmeaza apoi intoarcerea. Urcam mai intai saritoarea si deasupra ei ne pregatim catararea (foto 13, 14). Costica urca primul (foto 15) apoi il urmeaza Anca (foto 16).
15
16
Afara e senin si foarte frig. Cainele care ne-a insotit pana aici ne-a asteptat si este foarte bucuros ca am iesit. Dupa ce impachetam echipamentul ne gandim sa dam o tura prin imprejurimi. Urcam spre o sa aflata spre sud de locul unde suntem. Mai descoperim ceva mai sus de aven o fisura prin care iese un foarte, foarte puternic curent de aer cald. De altfel, in acea zona zapada nu este depusa. Mai intalnim multe stanci din calcar, unele destul de mari si pe langa unele de asemenea locuri calde, adica pe unde iese abur si zapada nu se depune. Asta ne conduce spre concluzia ca este posibil sa mai existe goluri subterane pe aici.
17
18
Urcam inca putin si ajungem la o vasta poiana unde zapada straluceste feeric in lumina soarelui (foto 17). Facem o fotografie si spre Muntii Bistritei (foto 18) dupa care ne abatem din nou spre nord, ocolind astfel varful. Coboram incet si ajungem pe drumusorul pe care se afla izvorul de la care ne-am alimentat cu apa la inceputul calatoriei noastre; iar de acolo, imediat ajungem la drum, unde asteptam din nou o ocazie spre Frasin.
Page updated
Google Sites
Report abuse