Munţii Rila, Bulgaria; Musala, 2925 metri, cel mai înalt vârf din Balcani
participanţi: Otilia şi Ciprian Bârsan, Cristi Schipor, Costică Martinescu, Vasile Bouaru; 10-13 septembrie 2010
Masivul Rila, de la sud de Sofia, se afla in partea de sud-vest a Bulgariei. Practic, acesti munti sunt o prelungire a Muntilor Rodopi. In Masivul Rila se afla cel mai inalt varf al Muntilor Balcani, Musala, de 2925,4 metri. Ne-am propus sa-l suim.
Am plecat din Radauti pe la 6,30. Din Suceava am luat un accelerat care ne-a dus cale de aproape 7 ore pana la Bucuresti, unde ne-am intalnit toti membrii echipei. Pe la ora 20 am pornit spre Bulgaria, cu o masina. Am parcurs destul de repede portiunea de drum pana la Giurgiu, am trecut Dunarea si o data cu asta am intrat in tara vecina. Am evitat sa intram prin Ruse si ne-am continuat drumul in directia Sofia. Starea soselelor este foarte buna singurul lucru care ne-a dat mari batai de cap a fost lipsa indicatoarelor. Dar am ajuns si in vecinatatea capitalei unde iar a trebuit sa ne invartim putin pana am gasit drumul spre orasul Samokov (vezi harta 1), evitand astfel sa traversam Sofia. In acest oras am pierdut din nou drumul si am parcurs cateva strazi pana am descoperit un mic indicator care sa ne conduca spre statiunea Borovets, de unde vom urca pe munte. Si iata-ne ajunsi pe la 3 dimineata in Borovets. Ceata deasa si cativa stropi de ploaie. Urcam pe drumul care ni se pare a fi cel principal pana gasim un mic loc de parcare unde punem cortul.
harta 1
Dupa un somn de cateva ore ne trezim partial refacuti si motivati de puternica dorinta de a urca. Ceata s-a mai risipit dar cerul este acoperit de nori grosi si destul de negri. Constatam ca suntem foarte aproape de statia telegondolei. Ne intoarcem prin statiune de unde cumparam alimente precum si o harta a muntelui; apoi ne indreptam spre statia de plecare a telegondolei, aflata la altitudinea de 1315 m (foto 1), care ne va conduce la Yastrebets, la 2369 m (vezi harta 2).
harta 2
1
Dupa ce cumparam bilete ajungem la locul de imbarcare. Un lucrator al statiei este amabil si ne da cateva informatii. Avem de parcurs circa 25 de minute cu telegondola. Urcam pe rand, mai intai Ciprian si sotia, in urmatoarea telegondola Cristi, Costica si eu. Pornim spre inaltimi cu viteza destul de mare. Intram in ceata si din cand in cand deslusim sub noi o padure foarte deasa, de brad, pe care daca am fi parcurs-o pe jos am fi facut in jur de 6 ore. Dupa catva timp traversam o statie intermediara. Apoi muntele ne ofera cel mai frumos cadou: iesim deasupra unui strat gros de nori, cerul este senin iar soarele straluceste cu putere. E asa de frumos incat nu ne vine a crede ce contrast este intre vremea din vale si cea de aici. Ajungem la statia terminus, unde facem fotografii mai intai spre vale (foto 4); vedem telegondolele cum rasar din ceata.
4
Pornim la drum spre cabana Musala. Un drum foarte bine intretinut, marcat cu banda rosie asezata orizontal, asa cum am vazut cateva marcaje prin Muntii Obcina Mare. De la telegondola drumul coboara putin apoi merge aproximativ pe curba de nivel (foto 7). Drumul traverseaza mari intinderi de jnepeni (foto 8), intrerupte doar de cateva partii de schi si telescaun. In continuare stratul de nori este mai jos de noi si straluceste spectaculos in lumina soarelui. Mai parcurgem putin si in vecinatatea unei mici stanci pe care intalnim marcajul se afla un izvor unde ne alimentam cu apa. Apoi ajungem la un indicator care arata ca intram in Parcul National Rila (foto 14). De aici vedem valea care coboara spre Borovets, din alt unghi, acoperita de acelasi strat gros de nori.
7
8
14
Dupa aproape o ora de la telegondola ajungem la cabana Musala (foto 16), aflata la 2389 metri, pe malul lacului omonim (foto 17). In imaginea 16 este noua cabana, aflata in constructie, aproape in faza terminala. Langa ea se afla vechea cabana iar pe malul lacului mai sunt cateva constructii. Lacul este foarte curat si apa foarte limpede. Dupa ce inspectam zona vorbim cu cabaniera si lasam bagajele aici, luand mai sus strictul necesar.
16
17
Pornim spre varf. Ciprian ocoleste lacul si se inscrie pe o poteca ce se pierde dupa un pinten stancos iar noi, pe langa cabana, ne inscriem pe o vale abrupta (foto 18) pe dupa acelasi pinten stancos. Grohotis la tot pasul. Undeva mai sus intalnim un izvor de la care ne alimentam (foto 19).
18
19
Continuam urcusul si dupa ce facem regruparea admiram un splendid lac glaciar, destul de intins si de un albastru nefiresc, Alekovo (foto 20). Aici suntem deja la o altitudine mai mare decat in Romania, in jur de 2600 metri. Urcam mai departe, pe o vale plina de grohotis (foto 21); se evde un colt al refugiului Everest. Stancile dispuse haotic confera peisajului un aspect magnific.
20
21
Iar noi urmam poteca printre aceste pietre, foarte bine intretinuta. Apare un sirag de stalpi din metal, pe care probabil erau intinse cabluri spre statia meteo aflata in varf. Inainte de a ajunge la refugiu intalnim iar un izvor captat de unde facem ultima aprovizionare cu apa. Inca cativa metri si ajungem la refugiu (foto 25). Are un design interesant, acoperisul fiind astfel construit incat sa faca fata conditiilor de la aceasta altitudine, 2709 metri. In spatele refugiului alt lac in care cerul se reflecta, Ledenoto (foto 26).
25
26
27
28
Facem un popas, studiind imprejurimile. Brusc, vremea se schimba si incepe ploaia, nu foarte puternica dar foarte rece. Asa ca mai poposim putin la refugiu. Ploaia nu tine mult si ne inscriem pe ultima portiune de urcus spre varf. Poteca urca la inceput mai domol dar apoi panta devine mai mare (foto 27). Vantul bate inca destul de tare. Deja se vede ca altitudinea creste, in partea opusa vaii se vede un varf secundar, Musala Mica, de 2902 metri (foto 28). La un popas admiram valea pe care am urcat si stancile semete de langa noi (foto 29) precum si custura dintre Varful Musala si Musala Mica (foto 30). Undeva, pe o piatra, plante tipic alpine supravietuiesc conditiilor vitrege (foto 31). Inca putin si ajungem pe varf (foto 32). Bucuria de a fi urcat inca un pisc important este mare.
29
30
31
32
In vecinatatea varfului se afla o cabana meteo destul de mare (foto 33). Ceva mai jos se afla o cladire care apartine Academiei Bulgare de Stiinte.
33
37
38
Facem fotografii in toate directiile. De undeva putin mai jos de varf, inspre varf (foto 37) si apoi de pe varf inspre valea pe care am urcat (foto 38); se vede refugiul Everest iar mai jos cabana Musala. Pe o creasta vecina cu cea care urca pe Musala, in vecinatatea Varfului Golyam Skakavets, 2706 m (foto 40) fotografiem o imensa caldare glaciara, spectaculoasa (foto 41).
40
41
42
43
44
45
Inspre sud este poteca care coboara de pe Musala (foto 42) iar spre sud-est vedem alte doua lacuri glaciare (foto 43), Marichini. Fotografiem o parte din haoticele stanci (foto 44) aflate pe custura dintre Musala si Musala Mica (foto 45). Am mers pana la intrarea in aceasta custura cu gandul de a urca Musala Mica insa timpul este destul de inaintat si nu am putea cobori pana la lasarea intunericului asa ca ne-am intors pe varful principal.
Undeva mai jos de cabana meteo, inspre vest, prin traditie, cine ajunge pe acolo trebuie sa faca o momaie din pietre. Am construit si noi una.
Cu regret, trebuie sa coboram. Vremea s-a mai domolit, vantul nu mai bate asa tare si soarele isi face din nou aparitia desi este spre apus. Acum razele lui bat sub alt unghi si muntele este luminat altfel. Ajungem din nou pe malul Lacului Ledenoto. Ceva mai jos intalnim cateva flori care se incapataneaza sa reziste atat timpului inaintat cat si conditiilor meteo de la aceasta altitudine (foto 50-52).
50
51
52
54
Treptat, ajungem deasupra pintenului din dreptul caruia am inceput urcusul de langa cabana Musala. Aici sunt jnepeni iar dinspre vale urca ceata deasa. Si aici intalnim cateva flori (foto 54, 56) printre ierburile care incep sa se usuce.
56
57
Coboram pe traseul pe care a urcat Ciprian, printre jnepeni (foto 57). Traseul este marcat pe aici cu sageti rosii. Ajungem pe malul Lacului Karakashevo (foto 58), invaluit treptat de ceata si foarte limpede. Depasim acest lac si in vecinatatea cabanei Musala, pe malul lacului cu acelasi nume punem cortul, pe o ceata deasa (foto 61). Un ceai fierbinte si o masa luata la aceasta altitudine ne conduc spre un somn profund. Peste noapte incepe un vant puternic si o ploaie care treptat se transforma in lapovita. Dar spre dimineata vremea revine la normal.
58
61
Cand iesim din cort avem parte de o imagine spectaculoasa: inspre vale acelasi strat gros de nori ca si in ziua precedenta, apoi o portiune mai degajata iar deasupra norii din care probabil ca a plouat azi noapte; spre varf, razele soarelui strabat ceata si incep sa lumineze inaltimile. Dupa masa de dimineata strangem cortul si trecem pe la cabana. Apoi ne indreptam spre telegondola pe acelasi drum pe care am urcat. Valuri de ceata se ridica din vaile acestor munti si trecem pe langa un telescaun. Ajungem la Yastrebets (foto 68), luam telegondola pana in vale si o data ajunsi la masina ne indreptam spre Romania.
