Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Adi Roşca
traseu: Bicaz Chei - Vârful Munticelu - Piatra Șugăului - Bicaz Chei; timp: 5 ore
Putini munti se remarca prin spectaculozitate asa ca Hășmasul, solitara insula calcaroasa impresurata de multime de culmi si bâtci mai mult sau mai putin anonime ale Giurgeului, Tarcăului si Ciucului. Obiectivele de interes turistic de prim rang concentrate aici parca se iau la intrecere si cu greu putem decide care dintre locuri este mai frumos, fie ca vorbim de Cheile Bicazului, Bicăjelului sau Lapoșului, Piatra Singuratică, Hășmașul Mare, Ecemul cu a sa Moara a Dracului, Hășmașul Negru, Piatra Vitoș, Poiana Tarcău sau Higheșul Ascuțit. Vezi mai mult despre relief România.
harta 1
harta 2 extras din Emilian Cristea - Muntii Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978
In aceste conditii nu este de mirare ca despre toate acestea si inca multe altele s-a scris mult, fiecare coltisor fiind subiectul unei monografii, descrieri sau macar unui ceva mai modest raport de tura. Cu toate astea, exista inca zone extrem de frumoase dar mai putin umblate si despre care atunci cand cautam in ghiduri, reviste turistice sau pe internet nu gasim aproape nici o referinta.
1 Cheile Bicazului si Culmea Munticelu vazute dinspre Suhardul Mic. In fundal, Muntii Ceahlau.
Am urcat de mai multe ori prin imprejurimile Cheilor Bicazului, spre Ghilcos, Suhardu Mic, Lapos si de fiecare data privirile mi-au fost atrase de frumoasa culme Munticelu - Criminis (vezi harta 2) cu ale sale Pietre ale Sugaului si Glodului, care domina departarile inspre Ceahlau.
2 Munticelu vazut de sub Vf. Bardos.
3 Sub Varful Bardos: privire spre Piatra Sugaului si catunul Barnadu.
Asa a aparut dorinta de a urca acest munte si am inceput sa caut asiduu descrieri de trasee turistice care m-ar fi putut duce pana pe varf dar in afara de cateva mentiuni ale unor scurte trasee spre Pesterile Tunel sau Munticelu nu am gasit nimic, drept pentru care am inceput sa prospectez terenul, mai intai prin parcurgerea drumului forestier de pe Valea Sugaului, iar mai apoi a potecii nemarcate care urca pe langa Cheile Sugaului si cabana Ecolog pana sus in ultima poiana de deasupra Pietrei Glodului.
4 Creasta Pietrei Glodului si cariera de calcar a combinatului de ciment de la Tasca.
5 Piatra Glodului, detaliu.
Traseul pe care il propun in vederea abordarii zonei de maxima inaltime a Munticelului porneste din punctul in care apa Sugaului se arunca grabita in Bicaz, la marginea de sus a localitatii Bicaz Chei.
Pentru inceput admiram peisajul senzational al Pietrei Glodului care isi etaleaza peretii impunatori chiar deasupra soselei, precum si pancarta originala de la intrarea in rezervatia naturala Sugau - Munticelu. Aici putem vizita si Cheile Sugaului, aflate la foarte mica distanta de drum, dar care datorita ingustimii nu pot fi parcurse decat prin apa.
6 Versantul vestic al Pietrei Glodului.
7 Drumul de caruta ne este calauza sigura.
Lasam deoparte tentatia de a urca pe poteca larga ce suie spre cabana Ecolog si coboram pe drumul national DN12C cateva sute de metri, pana in dreptul fabricii de imbuteliere a apelor minerale din Bicaz Chei. In acest punct parasim drumul asfaltat si ajungem dupa cativa metri la o bifurcatie de drumuri. Alegem varianta din stanga si ne angajam pe un drumeag care ne intoarce in directia Pietrei Glodului, iar aproape de ultimile case facem la dreapta pe un drum de caruta ce urca destul de abrupt prin pasunile de la baza stancariilor.
In curand lasam in stanga o incinta ingradita cu sarma ghimpata si prevazuta cu un turn de paza (atentie la caini!) si continuam sa urcam tinand o distanta de circa 100 m fata de baza stancilor. Drumul este incadrat de garduri de uluci si din loc in loc vedem pe partea stanga marcajul patrat rosu al limitei estice a rezervatiei. Dupa ce depasim o prima poarta din lemn care bareaza drumul, trecem pe langa un mic grup de casute pentru depozitarea fanului, iar la a doua poarta schimbam directia de mers catre dreapta, trecem peste un mic parau urmand mai apoi sa cotim din nou la stanga pentru a relua directia de urcus anterioara.
8 Piatra Glodului, versantul estic.
Nu dupa mult timp, lasam in dreapta alte cateva casute, loc in care drumul de caruta se estompeaza si incepem sa ne apropiem in diagonala de paraiasul traversat mai devreme. In fata noastra incepe sa se ridice un umar imbracat in padure rara, pe care il vom ocoli prin pajistea din stanga sa. Trecem din nou peste parau schimband directia de mers catre vest si urcam de-a lungul unui gard din sarma ghimpata, pe drumul transformat acum in simplu sant, avand deasupra noastra abruptul impadurit al Munticelului. Dupa circa 200 m panta se domoleste, loc in care cotim din nou la dreapta si continuam sa urcam spre nord-est pe un valcel larg si slab inclinat, pe langa brazii pitici de la baza abruptului. Tinem valcelul, poteca fiind aici mai putin clara, iar in locul unde panta incepe sa se inaspreasca intersectam o larga poteca ce vine pe curba de nivel dinspre dreapta. O luam catre stanga si urmam noua poteca care incepe sa urce foarte abrupt, printr-un jgheab pamantos, in directia vest pana ce ajungem pe un tapsan unde gasim si un izvor cu adapatoare pentru vite. Deasupra izvorului poteca se bifurca: ramura din stanga ne conduce catre Vf. Munticelu iar cea din dreapta urca mai departe catre Piatra Sugaului. Intrucat dorim sa atingem ambele obiective, vom merge dus-intors pana pe Varful Munticelu, urmand sa continuam apoi urcusul catre Piatra Sugaului.
De la bifurcatie, apucam poteca in directia sud si urcam usor pana in capatul opus al poienii care se deschide in fata noastra cale de circa 200 m, dupa care intram in padurea care imbraca aici versantul estic al Munticelului. Dupa inca 100-150 metri, facem brusc dreapta si incepem sa urcam sustinut, pe o potecuta de abia vizibila, catre creasta care se ghiceste la mica distanta de noi. Urcusul pe claia stancoasa a Munticelului e ceva mai dificil intrucat trebuie sa luptam cu panta mare si cu desisul, iar portiunea finala este destul de expusa, in caz ca atingem creasta la sud de varf. Ajunsi sus pe claie (1291 m altitudine conform hartii Dimap), in fata noastra se deschide un peisaj maret: catre nord Piatra Sugaului, Valea Sugaului undeva jos la picioarele noastre, in fata Ciurgaul si catunul Barnadu cuibarit pe coasta muntelui, mai in spate toata lumea Cheilor Bicazului, iar ca fundal contrafortii Hasmasului.
9 Portiunea expusa de sub Vf. Munticelu. Jos se vede Valea Sugaului.
10 Pe Munticel (1291 m).
Dupa un popas prelungit ne intoarcem pe acelasi drum pana la bifurcatia mai sus amintita si ne angajam pe poteca din stanga (dreapta cum vii de jos), care urca prin pajiste urmand indeaproape liziera padurii. Dupa un urcus initial ceva mai accentuat, panta se domoleste si iesim intr-o larga sa a culmii care uneste Munticelul de Piatra Sugaului.
11 Piatra Sugaului (1385 m), vazuta de pe Munticel.
De aici incolo orientarea devine mai usoara deoarece vom tine strict linia culmii pana pe varful Pietrii Sugaului. Peisajul se schimba in mod radical, in dreapta pajistile urcand de acum chiar pana pe linia culmii, in timp ce in stanga padurea ramane compacta. Din sa, urcam in directia nord pe o potecuta destul de firava care urmeaza aproape matematic culmea, tinand liziera padurii. Dupa cateva sute de metri depasim o stana care din fericire se afla mult in jos pe versantul estic si cotind usor catre stanga ne apropiem de tinta finala.
Daca pe Varful Munticelu privelistea era larg deschisa catre vest si inchisa catre est de desisul padurii, acum este exact invers asa ca panoramam cu nesat catre Ceahlau, Criminis, Danciu, Highes si chiar catre Varful Magura din Muntii Bistritei.
12 Silueta inconfundabila a Ceahlaului ne insoteste pana aproape de varf.
Intram din nou in padure, coboram usor intr-o mica sa avand grija sa ocolim locurile mai priporoase, mai ales ca poteca se pierde si urcam ultima panta pana pe varful Pietrii Sugaului (1395 m conform hartii Dimap). Marile abrupturi ale Pietrii sunt situate la 150-200 metri vest de varf, asa ca ne aflam in plina padure, privelistea fiind obstructionata aproape in toate partile, cu o mica exceptie catre nord unde observam abrupturile Danciului.
12 Silueta inconfundabila a Ceahlaului ne insoteste pana aproape de varf.
Pamantul este brazdat in toate directiile de foste transee ramase din timpul razboiului si astfel ne gandim pentru o clipa la anonimii care au luptat si poate chiar au platit cu viata in acest loc.
De aici putem opta ca sa ne intoarcem pe acelasi drum sau sa continuam spre Criminis - Vf. Danciu - Capul Jidanului si de ce nu pana pe Piatra Vitos sau chiar mai departe. Daca alegem prima varianta va trebui sa coboram jgheabul pamantos amintit mai devreme, cu foarte mare atentie, ocolindu-l eventual prin dreapta. Trecand cu bine de acest obstacol drumul nu ne mai pune probleme pana jos in Bicaz Chei unde vom ajunge dupa circa 5 ore de la plecare.
Page updated
Google Sites
Report abuse