Ursoaice care fată la 2265 metri altitudine, în Peştera R1, Munţii Făgăraș / Făgăraşului
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Peşterile, carstul şi speologia din Munţii Făgăraşului există în urma explorărilor făcute de Clubul „Emil Racoviţă” Bucureşti. Despre acestea, dar şi despre exploratori, puteţi afla, pe larg, la şi la.
Iată acum doar câteva informaţii despre o cavitate foarte importantă din masiv (imagini 6-9), situată sub creasta Muntelui Muşeteica (loc cu întinse şi neîntrerupte porţiuni cu calcare şi forme specifice dezvoltate pe calcare, imagini 2-4, 6, 7), la 2265 metri altitudine absolută, în abruptul bine vizibil în imaginile 4 şi 6.
Superbul Munte Muşeteica (2448/ 2442 metri) are panoramă remarcabilă peste aproape întregul lanţ al Munţilor Făgăraşului: https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-meridionali/fagarasului/museteica-vedere-ampla-asupra-muntilor-fagarasului. Pe Muşeteica impresionează la fiecare pas varietatea reliefului dezvoltat pe calcare dolomitice cristaline, aspectele glaciare şi postglaciare (vezi în detaliu geomorfologia zonei la ).
1 Muntele Muşeteica, a cărui importanţă pentru carstul românesc a fost demonstrată de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti: https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/evolutia-pesterilor-din-romania (văzut de pe drumul transfăgărăşan, de la 2000 metri altitudine). Foto: Ică Giurgiu.
2 Suntem pe Vârful Muşeteica, pe o creastă calcaroasă desprinsă către sud din culmea principală a Munţilor Făgăraşului. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.
3 De pe Vârful Muşeteica privim, aproape de la acelaşi nivel, Culmea Viştea - Modoveanu. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.
4 Muşeteica, cu abruptul în care se află peştera unde nasc ursoaicele (vedere de pe Muntele Picuiata). Foto: Ică Giurgiu.
5 Programul de explorare speologică a Munţilor Făgăraşului, derulat de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, a adus recorduri naţionale şi descoperiri de interes internaţional.
6 Muşeteica, abruptul cu Peştera R1. Foto: Ică Giurgiu, Andi şi Magda Selischi.
7 Intrarea în Peştera R1, pe unde pătrund târâş ursoaicele, spre sala unde vor naşte. Foto: Ică Giurgiu, Andi şi Magda Selischi.
Toate datele despre explorările de aici şi participanţi sunt la). Peştera (vezi harta 9) are 104 metri dezvoltare şi 11,4 metri denivelare. Temperatura, vara, este de 2,5 grade Celsius. Această cavitate (şi arealul ei) ar putea fi un obiectiv ştiinţific deosebit, într-un parc turistic de interes mondial. Lupta pentru supremaţie dintre om şi urs (descrisă şi la are loc, intens, şi în aceste locuri.
8 Peştera R1, sala cu gropile de gestaţie ale ursoaicelor (degeaba am investit în a duce paleontologi la faţa locului; nu au fost în stare să scrie nimic). Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Mugurel Mocanu.
9 Peştera R1, harta.
Din păcate, alte proiecte în care s-au consumat nejustificat enorme fonduri europene difuzează informaţii neconforme cu realitatea (!) despre aceste locuri: https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-meridionali/fagarasului/alte-milioane-de-euro-furate-pentru-denigrarea-romaniei. Mai mult, se inventează relief (!): https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-meridionali/fagarasului/lac-nou-pe-creasta-de-interes-mondial-muntii-fagarasului .