Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, lângă Bâlea, în Munţii Făgăraşului

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Descoperit în august 1988 de Ică Giurgiu. Cartat de Ică Giurgiu şi Gabriel Silvăşanu.

Gura avenului, de formă ovală (vezi harta 9), cu axele de 9, respectiv 6 metri, se află la 2058 metri altitudine, deasupra peretelui sudic al căldării glaciare (imaginea 4) în care sunt situate cele două lacuri din Valea Doamnei (imagini 5-6), Munţii Făgăraşului (harta şi ghidul masivului sunt la  ).

2   De pe creasta principală a Munţilor Făgăraşului, din dreptul Turnului Paltinului se poate coborî pe Valea superioară Doamnele. Foto: Ică Giurgiu. 



3   Din Curmătura Bâlei sunt 15-20 de minute până la aven. Foto: Constantin Gheorghiu (Călăraşi). 







4   Valea Doamnele, privire dinspre zona unde se află avenul: în stânga imaginii, Jgheabul Văros; în centrul imaginii, Lacul Mic din Valea Doamnele. Foto: Ică Giurgiu.

 
5   Lacul Mare din Valea Doamnele. Foto: Ică Giurgiu. 










6   Lacul Mic din Valea Doamnele, traversat de Eduard Purcherea. Foto: Ică Giurgiu.



Din Curmătura Bâlei (2210 metri altitudine) se fac până la gura avenului 15-20 minute, mergând oarecum pe curbă de nivel. Gura avenului (imagini 7-8) este greu de observat dacă nu trecem chiar pe lângă ea, în ciuda dimensiunilor ei importante, din cauza terenului în pantă mare. Noi am bănuit că este o deschidere în munte reperând-o tocmai de pe versantul stâng geografic al Văii Doamnei (vezi hartă la https://sites.google.com/site/romanianatura23/home/carpatii-meridionali/fagarasului/fagarasului-ghid-harta-2012 ), din zona Jgheabului Văros/ Curmătura Văroasă, adică de la aproximativ 1,5 kilometri în linie dreaptă. De la gâtuirea vestică a intrării în aven, vărsarea Lacului Mare din Valea Doamnei (toate lacurile din masiv sunt descrise cu hărţi la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-fagarasului-volumul-1 ) se vede la 15 grade vest pe o busolă N/ E/ S/ V cu 360 de grade.

Coborârea în aven se face cu ajutorul unei scăriţe speologice prinsă înspre gâtuirea vestică a conturului intrării: după 4 metri ajungem pe podeaua unei galerii unice, terminată înspre est la cota +2,8 metri iar spre vest la cota -9,75 metri (până acolo a fost posibilă coborârea la data cartării, printre blocul de zăpadă îngheţată şi perete; mai era spaţiu în jos, printre perete şi blocul de zăpadă îngheţată dar prea îngust pentru noi). Tot atunci, galeria reprezentată punctat pe hartă avea peretele drept format din zăpadă iar tavanul din bolovani. Limita estică a blocului de zăpadă era chiar sub cota zero.

Avenul este format în calcare. Temperatura la exterior a fost de 15 grade, iar la baza puţului de 6 grade Celsius. În partea estică a galeriei, acolo unde aceasta se îngustează la aproximativ un metru, apar concreţionări pe bolovanii podelei, stalactite şi scurgeri parietale de culoare albă. În această zonă, pe peretele nordic se observă forme de săpare sub presiune. Dacă s-ar urmări nivelul blocului de zăpadă înainte de reînceperea precipitaţiilor solide, nu este exclus a se obţine o formă mai completă a părţii vestice a hărţii. Din păcate, iată că au trecut 27 de ani de la data explorării şi nu am mai reuşit să capacitez pe cineva pentru a continua cercetarea acestui gol subteran...

51 metri dezvoltare, denivelare 12,55 (-9,75/ +2,8) metri, extensie 27 metri, indice de ramificare 1,89. 

7   Gura Avenului cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, cota zero (vezi harta 9). Foto: Ică Giurgiu, Eduard Purcherea. 

8   În Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, chiar sub cota zero (vezi harta 9), la marginea blocului de zăpadă. La baza scării este Gabriel Silvăşanu. Foto: Ică Giurgiu, Eduard Purcherea.