Responsabilități pe care angajatorul din domeniul transport rutier UE, le pretinde de la angajatul său.
Soferul raspunde personal de:
- integritatea autovehiculului pe care il are in primire;
- integritatea marfurilor transportate;
- cheltuirea judicioasa a sumelor primite ca avans de deplasare;
- intretinerea autovehiculului, ceea ce presupune:
- efectuarea la timp a reviziilor, schimburilor de ulei si filtre, gresarea elementelor ce necesita aceasta operatiune;
- exploatarea autovehiculului in conformitate cu instructiunile prevazute in cartea tehnica a acestuia;
- tine evidenta valabilitatii tuturor documentelor si verificarilor vehiculului;
- tine legatura cu operatorul de transport care-l coordoneaza direct, transmitand
informatii despre desfasurarea cursei;
- soferul va raspunde personal in fata organelor in drept (politie, vama) de marfurile transportate si netrecute in documentele de transport;
- soferul va raspunde in fata legii pentru pagubele cauzate firmei din vina sa si va
avea contractul de munca desfacut potrivit art 130 litera i) din Codul Muncii.
Opinii ale admin
Orice angajat este obligat de lege la "subordonare juridica".
Răspunderea însa, pentru ceea ce rezultă, revine (tot prin lege) "controlorului de zbor" (adică, "angajatorului").
In Dreptul laboral spaniol (de fapt . . . în juridica internațională a Muncii) există două "concepte clare", pe care eu nu le găsesc în acea varianta românească numita "Codul muncii":
- Dependencia;
- Ajenidad.
Invit pe cine "vrea" (că de "putut", găseste el, solutii), să le studieze. Nu strică . . . "să stii".
Eu am să fac multe trimiteri (link-uri), către concepte-corespondente spaniole (că pe cele românești si le gaseste si singur, tot romanul).
Asa, mai învățam . . . unii de la altii.