Column 1.

Original text

Jaime Pardo Grandio

16 octombrie la 15:44

-De que trabajas?

-De camionero.

-Joder!! ese trabajo está muy mal pagado, no?!

-Depende

-Como que depende?

-Si, depende de cómo veas lo de mal pagado.

-Y tú como lo ves?

-Yo, bien.

-Donde dormiste esta noche?

-Pues, en el camión en una pista de tierra.

-Lo ves!! está mal pagado.

-Por qué dices eso! Acaso eres camionero?

-No, no! Lo fui, pero lo dejé.

-Y eso? No te gustaba?

-Puaff!! Muchos días fuera de casa sin estar con la familia. Bueno ya sabes, todo una porquería.....

-Entonces? a qué te dedicas ahora?

-Pues a nada, ahora estoy cobrando una ayuda familiar, pero al menos estoy con la familia.

-Y eso te llega para mantener la familia?

-No, pero me ayudan mis padres.

-Y, eso es digno?

-Hombre, pues si. Mejor que estar dos semanas tirado en la carretera.

-Ya entiendo. Tu eres el típico sindicalista de sofá, que critica todas las ofertas de empleo que ofrecen las empresas de transporte, sin tan siquiera informarte del salario que ofrecen, no?

-Pero si no vale la pena ni llamar por una oferta de esas, está mal pagado y punto.

-Vale, te diré algo: tú dices que la familia es lo primero. Pero! acaso no es más honrado pasar dos semanas fuera de casa, tirado como tú dices, en la carretera, que, depender de papá estado. Por ende, te diré algo más. Para que tu percibas esa paguita muchos como yo seguiremos tirados en la carretera, para que tu puedas disfrutarla a costa de nuestros impuestos. Y no se te olvide de que todo, absolutamente todo, pasa varias veces por manos de los camioneros, desde un insignificante palillo, a un bisturí con el que puedan tener que operar a alguien, y salvarle la vida

(Jaime Pardo Grandio - 16.10.2022_ 15.44)

Column 2

Machine translation

Jaime Pardo Grandio

16 octombrie la ora 15:44

-Care e slujba ta?

-Un camioner.

-La dracu!! Acel job este foarte prost platit, nu-i asa?!

- Depinde

-De unde depinde?

-Da, depinde cum îi vezi pe cei subplătiți.

-Tu ce crezi?

-Sunt bine.

-Unde ai dormit in seara asta?

- Ei bine, în camion pe o pistă de pământ.

-Il vezi!! este subplătit.

-De ce spui asta! Ești camioner?

-Tocilar! Am fost, dar am renunțat.

- Distributie? nu ti-a placut?

- La naiba!! Multe zile departe de casă fără a fi cu familia. Ei bine, știi, toate prostiile.....

-Apoi? Ce faci acum?

-Păi nimic, acum primesc ajutor de familie, dar măcar sunt cu familia.

-Și asta vine pentru a susține familia?

-Nu, dar părinții mei mă ajută.

- Și asta merită?

- Omule, da. Mai bine decât să petreci două săptămâni întins pe drum.

-Am înțeles. Sunteți sindicalistul tipic de canapea, care critică toate ofertele de muncă oferite de companiile de transport, fără să vă informeze măcar despre salariul pe care îl oferă, nu?

-Dar dacă nici măcar nu merită să suni pentru o astfel de ofertă, e subplătit, punct.

-Bine, o să-ți spun ceva: spui că familia este pe primul loc. Dar! poate că nu este mai onorabil să petreci două săptămâni departe de casă, aruncat cum spui, pe drum, decât să depinzi de starea tatălui. Prin urmare, o să vă spun altceva. Pentru ca tu să primești acea mică plată, mulți ca mine vor continua să zacă pe drum, ca să te poți bucura de ea în detrimentul taxelor noastre. Și nu uitați că totul, absolut totul, trece de mai multe ori prin mâinile șoferilor de camion, de la o scobitoare nesemnificativă la un bisturiu cu care s-ar putea să fie nevoiți să opereze pe cineva și să-și salveze viața.

Column 3

Admin translation

Jaime Pardo Grandio

16 octombrie la ora 15:44

-Ce muncești?

-Sunt camioner.

-Pe naiba!! Munca asta e foarte prost platita, nu-i asa?!

- Depinde

-De ce depinde?

-Da, depinde de cum privești chestia cu reaua plată.

-Si tu... cum o vezi?

-Eu... bine.

-Unde ai dormit azi noapte?

- Pai... în camion, pe un drum de pământ.

-Pai vezi!! este sub-plătit.

-De ce spui asta! Ești camioner?

-Nu, nu! Am fost, dar am renunțat.

- De ce? nu ti-a plăcut?

- Da-o naibii!! Multe zile departe de casă fără a fi cu familia. Ma rog, știi bine, toata porcăria.....

-Si atunci? Acuma ce faci?

-Păi nimic, acum trăiesc dintr-un "ajutor familiar", dar măcar sunt cu familia.

-Și asta iti ajunge pentru a-ti susține familia?

-Nu, dar mă mai ajută părinții mei.

- Și... asta e demn?

- Domne... pai da. Mai bine decât să petreci două săptămâni aruncat pe drumuri.

-Am înțeles. Tu ești tipicul sindicalist de fotoliu, care critică toate ofertele de muncă oferite de întreprinderile de transport, fără să se informeze măcar despre salariul pe care îl oferă, nu?

-Dar nici măcar nu merită să suni pentru o astfel de ofertă, e sub-plătit, si punct.

-Bine, o să-ți spun ceva: tu spui că familia este pe primul loc. Dar! poate că este mai onorabil să petreci două săptămâni departe de casă, aruncat cum spui, pe drum, decât să depinzi de ocrotirea Statului. Prin urmare, o sa-ti spun si mai mult. Pentru ca tu să primești acea platicică, mulți ca mine continuam să suportam aruncați pe drum, pentru ca tu să te poți bucura de ea pe spatele taxelor platite de noi. Și nu uita că totul, absolut totul, trece in mai multe randuri prin mâinile camionagiilor, de la o insignificanta scobitoare, la un bisturiu cu care poate fi nevoie a fi operat cineva spre a i se salva viața.

Mónica Souto

VOY A BORRAR LA PUBLICACION XQ LOS K ESTAIS COMENTANDO NI EL TEXTO HABEIS LEIDO COMO SE DEBE. ESTO K DICE NO SOLO PASA EN EL MUNDO DEL CAMION TAMBIEN EN OTROS TRABAJOS. X UN GOBIERNO INUTIL K TENEMOS Y DA ESTAS PAGUITAS, GENTE COMO VOSOTROS, MI MARIDO, AUTONOMOS EN GENERAL, DONDE M INCLUYO, Y X SUPUESTO TAMBIEN ASALARIADOS, TENEMOS K TRABAJAR PARA K ESTA PESTE COBRE, XQ EL GOBIERNO DA PAGUITAS, PERO A COSTA DE QUIEN? YO SE COMO ES LA VIDA DEL CAMIONERO Y TAMBIEN DEL AUTONOMO. VIVO, Y A VECES DUERMO, CON UNO. EL CAMION ES SU PASION, SU VIDA. PARA PODER FACTURAR COMO SE DEBE, A VECES TOCA DORMIR DONDE SEA. ESTE TEXTO SOLO DICE K PARA UNOS VIVIR DE GORRA, OTROS LAS PASAN PUTAS.

https://www.facebook.com/100021825131510/posts/1296902501047242/

Monica Souto

VOI ȘTERGE PUBLICAȚIA PENTRU CEI CEI VOI K COMENTAȚI SAU AȚI CITIT TEXTUL AȘA TREBUIE. ACEST K SPUNE NU SE INTAMPLA NUMAI ÎN LUMEA CAMIONĂRILOR ȘI ÎN ALTE LUCRĂRI. X UN GUVERN INUTIL K AVEM SI OFERIM ACESTE PLATI, OAMENI CA VOI, SOTUL MEU, IN GENERAL INDEPENDITOR, UNDE MA INCLUD, SI X DE Bineinteles SI MUNCITORI SALARIATI, TREBUIE SA MUNCEM PENTRU K ACEASTA CIUMĂ A CUPRULUI, PENTRU CUMIMA CURURU. DĂ PAGUITAS, DAR PENTRU CINE? ȘTIU CUM ESTE VIAȚA CAMIONARULUI ȘI ȘI A INDEPENDENTLOR. Trăiesc, și uneori adorm cu unul. CAMIONUL ESTE PASIUNEA LUI, VIAȚA LUI. PENTRU A POATE FACTURA AȘA AȘA TREBUIE, UNEATEA TREBUIE SĂ DORMȚI ORIUNDE. ACEST TEXT SPUNE NUMAI K PENTRU UNII SA TRAIA LA CAPIC, ALTI AU CRUVA.

https://www.facebook.com/100021825131510/posts/1296902501047242/

Monica Souto

VOI ȘTERGE PUBLICAȚIA DIN CAUZA CELOR CA VOI KARE COMENTAȚI FARA SA FI CITIT TEXTUL AȘA TREBUIE. CEEA CE TEXTUL SPUNE NU SE INTAMPLA DOAR ÎN LUMEA CAMIONERILOR CI ȘI ÎN ALTE DOMENII DE LUCRU. PENTRU CA UN GUVERN INUTIL ASA KUM IL AVEM SI CARE DA ACESTE AJUTOARE. OAMENI CA VOI, CA SOTUL MEU, IN GENERAL AUTONOMI, UNDE MA INCLUD SI EU, SI UNDE II INCLUD BINEINTELES SI PE SALARIATI, TREBUIE SA MUNCIM PENTRU KA ACEASTA CIUMĂ SA BENEFICIEZE DE SUBVENTII, CARORA GUVERNUL LE DĂ AJUTOARE, DAR PE SPINAREA CUI? EU ȘTIU CUM ESTE VIAȚA DE CAMIONER ȘI DE ASEMENI VIATA DE AUTONOM. PENTRU CA TRAIESC, SI UNEORI DORM... CU UNUL. CAMIONUL ESTE PASIUNEA LUI, VIAȚA LUI. PENTRU A PUTEA FACTURA AȘA CUM SI TREBUIE, DE MULTE TREBUIE SĂ DORMI UNDE O FI. ACEST TEXT DOAR SPUNE K PENTRU UNII SA TRAIACA CA BOIERII, ALTII TREBUIE SA PATIMEASCA PRECUM CURVELE.

https://www.facebook.com/100021825131510/posts/1296902501047242/

Repet încă odată cuvintele auzite de mine (prin intermediul YouTube-ului, din gura unui dizident cubanez (Eliecer Avila), care spuneau așa: "Omul își dă viața, sau o ia pe a altuia, pentru convingerile sale", pentru ceea ce el consideră că dacă știe, atunci... cu siguranță știe bine.

Inclusiv datorită acestei ziceri, am ajuns de am creat suport uneia dintre multele mele traduceri în limba română, din limba spaniolă, a articolului "Eroare de Drept", articol din care nu avem cum sa nu înțelegem că dacă are fiecare om de rezolvat o aceeași ecuație, care ar avea vreo... 80 (de ani) x 365 (de zile) = 29.200 de paranteze, și din acestea o parte sunt greșite, rezultatul obținut, nu are de unde să fie cel corect.

Eu respect fiecare om, indiferent de convingerile lui, dar întotdeauna mi-am expus și părerile mele, referitor la vreun subiect sau altul, de așa natură încât toți cei ce dorim să ajungem la rezultatul corect, să ne tot reglăm... linia de ochire, astfel incât să fim cât mai puțini cei care greșesc ținta.

Îmi servește faptul că pot arăta că sunt persoane reale, persoanele care înțelegând lucrurile altfel, vâslesc către o direcție greșită și, ca în suma vectorilor, și nu persoane inventate de imaginația mea.

Oamenii aceștia sunt atât de convinși că ei sunt cei care procedează corect, și nu alții, încât ar fi dispuși să îi lase fără drepturi pe cei despre care cred că le au acordate pe nedrept.

Repito una vez más las palabras que escuché (vía YouTube, de boca de un disidente cubano (Eliécer Ávila), que decía: "Un hombre da su vida, o quita la de otro, por sus convicciones", por lo que calcula que si él sabe, entonces... seguro que sabe bien.

Incluso gracias a este dicho, terminé creando soporte para una de mis muchas traducciones al rumano, del español, del artículo "Error en la ley", un artículo del cual no podemos dejar de entender que si cada persona tiene que resolver la misma ecuación, que tendría unos... 80 (años) x 365 (días) = ​​29.200 paréntesis, y algunos de ellos están equivocados, el resultado obtenido, no tiene por qué ser el correcto.

Respeto a todo hombre, independientemente de sus creencias, pero siempre he expresado mis opiniones, respecto a un tema u otro, de tal manera que todos los que queremos llegar al resultado correcto, seguimos ajustando... la línea de visión, para que seamos los menos posibles los que erremos el blanco.

Me sirve que puedo demostrar que son personas reales, personas que, entendiendo las cosas de otra manera, están remando en la dirección equivocada y, como en la suma de vectores, y no personas inventadas por mi imaginación.

Estas personas están tan convencidas de que son ellas las que hacen lo correcto, y no otros, que estarían dispuestas a privar de sus derechos a los que creen que se les han otorgado injustamente.

Repito una vez más las palabras que escuché (vía YouTube, de boca de un disidente cubano (Eliécer Ávila), que decía: "Un hombre da su vida, o quita la de otro, por sus convicciones", por lo que calcula que si él sabe, entonces... seguro que sabe bien.

Incluso gracias a este dicho, terminé creando soporte para una de mis muchas traducciones al rumano, del español, del artículo "Error en la ley", un artículo del cual no podemos dejar de entender que si cada persona tiene que resolver la misma ecuación, que tendría unos... 80 (años) x 365 (días) = ​​29.200 paréntesis, y algunos de ellos están equivocados, el resultado obtenido, no tiene por qué ser el correcto.

Respeto a todo hombre, independientemente de sus creencias, pero siempre he expresado mis opiniones, respecto a un tema u otro, de tal manera que todos los que queremos llegar al resultado correcto, seguimos ajustando... la línea de visión, para que seamos los menos posibles los que erremos el blanco.

Me sirve que puedo demostrar que son personas reales, personas que, entendiendo las cosas de otra manera, están remando en la dirección equivocada y, como en la suma de vectores, y no personas inventadas por mi imaginación.

Estas personas están tan convencidas de que son ellas las que hacen lo correcto, y no otros, que estarían dispuestas a privar de sus derechos a los que creen que se les han otorgado injustamente.

În opinia mea, eu am de luptat (si voi lupta) pentru a mi se recunoaște de catre Uniunea Europeană (în primul rând), de Spania și de România în al doilea rând, de toate celelalte "State membre ale UE", în al treilea rând, și de restul lumii, în al patrulea rând, calitatea/condiția de "Prizonier de conștiință". Chiar dacă nu obțin această recunoaștere, chiar dacă nu voi obține despăgubirile morale și materiale, pentru acestă imposibilitare a practicării în condiții morale (legale) profesiei mele liber alese, în scopul dobândirii acelui salariu care pentru o persoană cu statut de salariat reprezintă un element tot atât de vital precum aerul, imposibilizare pe care o dovedesc cu un morman de documente, cel puțin vreau să arăt Societății în general, colegilor mei de profesie din întreaga Uniune Europeană (plus Marea Britanie), că eu nu am fost înșelat, ci jefuit, că eu nu am fost dus de nas ci pur și simplu violat, că de drepturile mele nu am fost despuiat prin escrocherie, ci prin tortură.

Vreau să arăt că de drepturile mele, ca persoană, nu am fost dezbrăcat datorită necunoașterii de către mine ale materiei juridice aferente acestora, ci că fac parte dintre cei care au fost, schingiuiți fizic și moral, omorâți... moral, cu dreptatea în mână, pentru a muri și fizic.

Pe mine Societatea (acea parte a societății cu interes să o facă), nu m-a prostit, nu m-a dus cu preșul, nu m-a fentat, ci m-a călcat în picioare, ca sub șenilă de tanc.

Datorită acestui inuman și continuu tratament, familia mea nucleală mi-a fost sfârtecată în bucăți, familia mea extisă a fost groaznic dezavantajată, părinții mi-au murit în mizerie, iar eu am fost distrus fizic, ca orice om care suferă groaznice torturi (mi-am pierdut complet dantura, metabolismul mi-a fost dat peste cap, mi-a fost grav afectată vederea, mi-a fost grav afectată capacitatea de recuperare a organismului.

Când toate astea ți se întâmplă în necunoștință de cauză, cel puțin nu trăiești timpul pe care îl ai de trăit, cu groaza santinelei de pe Titanic, care a tot strigat că moartea se apropie tot mai mult, ci trăiești timpul pe care-l ai de trăit, fără griji, în distracție.

Una este să ai conștiența răului care te sugrumă, alta este să nu o ai.

De drepturile mele... ca persoană, nu am fost deposedat prin dribling, prin mijloace pe care jocul, competiția... le permite, ci numai prin fault, nu prin forța argumentului, ci numai prin argumentul forței.

Repet, pentru cine nu e conștient de nedreptatea pe care cineva i-o produce, poate fi mai ușor, dar pentru cine este conștient de nedreptatea care i se face, e curată tortură.

En mi opinión, tengo que luchar (y lucharé) para ser reconocido por la Unión Europea (en primer lugar), por España y Rumanía en segundo lugar, por todos los demás "Estados miembros de la UE", en segundo tercero , y el resto del mundo, en cuarto lugar, la calidad/condición de "Preso de conciencia". Aunque no obtenga este reconocimiento, aunque no obtenga las compensaciones morales y materiales, por esta imposibilidad de ejercer en condiciones morales (legales) mi profesión libremente elegida, para adquirir ese salario que para una persona con condición de asalariado representa un elemento tan vital como el aire, imposibilidad que demuestro con un montón de documentos, al menos quiero demostrar a la Sociedad en general, a mis compañeros de profesión en toda la Unión Europea (más Gran Bretaña), que no me engañaron, sino que me robaron , que no me tomaron por las narices sino que simplemente me violaron, que no me despojaron de mis derechos por fraude, sino por tortura.

Quiero demostrar que no fui despojado de mis derechos, como persona, por mi desconocimiento de la materia legal relacionada, sino que soy parte de los que fueron, física y moralmente torturados, asesinados... moralmente, con justicia. en la mano, para morir también físicamente.

La sociedad (esa parte de la sociedad interesada en hacerlo), no me engañó, no me arrebató, no me estafó, sino que me pisoteó bajo sus pies, como bajo la oruga de un tanque.

Debido a este trato inhumano y continuo, mi familia nuclear fue destrozada, mi familia extensa quedó en una desventaja terrible, mis padres murieron en la miseria y yo quedé físicamente destruido, como cualquier ser humano que sufre terribles torturas (mi -perdí completamente mis dientes , mi metabolismo se puso patas arriba, mi visión se vio gravemente afectada, la capacidad de recuperación de mi cuerpo se vio gravemente afectada.

Cuando todo esto te está pasando desprevenido, al menos no estás viviendo el tiempo que te queda de vida, para horror del vigilante del Titanic que no dejaba de gritar que la muerte está cada vez más cerca, pero estás viviendo el tiempo que te queda. para vivir, sin preocupaciones, en la diversión.

Una cosa es tener conciencia del mal que os estrangula, y otra no tenerla.

De mis derechos... como persona, no fui despojado por regate, por los medios que el juego, la competencia... permite, sino sólo por falta, no por fuerza de argumento, sino sólo por argumento de fuerza.

Repito, para los que no se dan cuenta de la injusticia que se les está haciendo, puede ser más fácil, pero para los que se dan cuenta de la injusticia que se les está haciendo, es pura tortura.

En mi opinión, tengo que luchar (y lucharé) para ser reconocido por la Unión Europea (en primer lugar), por España y Rumanía en segundo lugar, por todos los demás "Estados miembros de la UE", en segundo tercero , y el resto del mundo, en cuarto lugar, la calidad/condición de "Preso de conciencia". Aunque no obtenga este reconocimiento, aunque no obtenga las compensaciones morales y materiales, por esta imposibilidad de ejercer en condiciones morales (legales) mi profesión libremente elegida, para adquirir ese salario que para una persona con condición de asalariado representa un elemento tan vital como el aire, imposibilidad que demuestro con un montón de documentos, al menos quiero demostrar a la Sociedad en general, a mis compañeros de profesión en toda la Unión Europea (más Gran Bretaña), que no me engañaron, sino que me robaron , que no me tomaron por las narices sino que simplemente me violaron, que no me despojaron de mis derechos por fraude, sino por tortura.

Quiero demostrar que no fui despojado de mis derechos, como persona, por mi desconocimiento de la materia legal relacionada, sino que soy parte de los que fueron, física y moralmente torturados, asesinados... moralmente, con justicia. en la mano, para morir también físicamente.

La sociedad (esa parte de la sociedad interesada en hacerlo), no me engañó, no me arrebató, no me estafó, sino que me pisoteó bajo sus pies, como bajo la oruga de un tanque.

Debido a este trato inhumano y continuo, mi familia nuclear fue destrozada, mi familia extensa quedó en una desventaja terrible, mis padres murieron en la miseria y yo quedé físicamente destruido, como cualquier ser humano que sufre terribles torturas (mi -perdí completamente mis dientes , mi metabolismo se puso patas arriba, mi visión se vio gravemente afectada, la capacidad de recuperación de mi cuerpo se vio gravemente afectada.

Cuando todo esto te está pasando desprevenido, al menos no estás viviendo el tiempo que te queda de vida, para horror del vigilante del Titanic que no dejaba de gritar que la muerte está cada vez más cerca, pero estás viviendo el tiempo que te queda. para vivir, sin preocupaciones, en la diversión.

Una cosa es tener conciencia del mal que os estrangula, y otra no tenerla.

De mis derechos... como persona, no fui despojado por regate, por los medios que el juego, la competencia... permite, sino sólo por falta, no por fuerza de argumento, sino sólo por argumento de fuerza.

Repito, para los que no se dan cuenta de la injusticia que se les está haciendo, puede ser más fácil, pero para los que se dan cuenta de la injusticia que se les está haciendo, es pura tortura.