Adevěrul

Газета «Adevěrul» ― 6 публикаций с 8 по 19 августа, в которых упоминается катастрофа самолёта URSS-M25:

Газета выходила в городе Бухарест ежедневно (кроме понедельника). Номера газеты за 1937 год доступны в электронной библиотеке «Biblioteca digitală a Bucureştilor»:

«Adevěrul» 1937 | Biblioteca digitală a Bucureştilor».

Первая публикация появилась в выпуске 8 августа, как и в других румынских газетах.

«Adevěrul» Duminică 8 August 1937 (Anul 51.-No.16.418) Pagina 5-a

Groaznicul accident de avion de lângă Bistriţa

Un avion uriaş sovietic s'a prăbuşit in flăcări.-6 morţi şi un grav rănit

Un groaznic accident de avion s'a întâmplat eri după amiază, în munţii Bistriţei, în apropiere de oraşu cu acelaş nume, pe teritoriul comunei Sărăţel.

Avionul sovietic de pasageri ce face curse regulate între Praga şi Moscova prin Cluj şi laşi, s'a prăbuşit în flăcări dela o înălţime de circa 2000 m.

Izbindu-se de pământ, avionul a făcut explozie şi a fost în întregime mistuit de flăcări.

Cele patru persoane din echipagiu, în frunte cu pilotul avionului, Ivan Curievici şi doi pasageri, au fost carbonizaţi. Nimeni n'a putut să se salveze cu paraşuta. Cele şase victime au fost calcinate şi transformate într'o massă informă.

Cauzele catastrofei

Indată după ce s'a aflat despre acest accident, s'a instituit, din ordinul ministerului marinei şi al aerului, o comisiune de anchetă, care a constatat că accidentul se datoreşte unui defect de motor.

Anchetatorii cred că aparatul de telegrafie s'a stricat înainte de a se produce accidentul, din care cauză avionul n'a putut transmite nici un fel de mesagiu. Se pare că din cauza unui scurt circuit, avionul a luat foc în aer.

Cei doi pasageri erau: un ministru sovietic şi un demnitar englez.

Constatările comisiunii de anchetă au fost imediat comunicate ministerului aerului şi marinei, şi legaţiei sovietice din Capitală, care la rândul ei a anunţat Moscova.

Unul care a incercat să se salveze

Din Bistriţa se comunică: cavalerul Massimo Vitzi, ataşat comercial pe lângă ambasada italiană din Moscova, care se afla în avion, dându-şi seama de pericol, s'a aruncat cu paraşuta. El a căzut în pădurea Elocioaia, la 1 km. depărtare de locul unde s'a prăbuşit avionul. In cădere a suferit grave leziuni şi starea lui este desperată.

Ce ni se comunică din laşi

Iaşi, 7. — Avionul Moscova-Praga cu escală la Cluj, prăbuşit eri lângă Bistriţa, nu avea în ruta sa oprire la Iaşi. Avionul a trecut eri dimineaţă deasupra Ceahlăului, pe la Hangu îndreptându-se spre Cluj.

Puţin după ora 10 dimineaţa, după ce a plecat din Kiew, telegrafistul avionului sovietic a intrat în legătură cu postul de telegrafie fără fir al aviaţiei civile din Iaşi, cerând relaţii asupra situaţiei meteorologce.

Avionul sovietic a rămas în contact cu postul ieşan până la ora 12.45, arătând drumul pe care-l parcurge şi cerând mereu diverse relaţii.

Dela 12.45 avionul n'a mai răspuns. Postul leşan de telegrafie a făcut apelul timp de o jumătate de oră fără însă să mai primească vreun răspuns. Probabil că în acel timp avionul se lupta să mai reziste şi după puţin s'a prăbuşit.

Ce povestesc mai mulţi martori oculari

Bistriţa, 7. — Avionul care plecat din Moscova, făcând ultima escală la Kiew, a ajuns lângă Bistriţa la ora 12 jum. ziua. Mai erau 15 minute până la sosirea lui la Cluj. La marginea pădurii Fundoaia, la 2 km. de comuna Serina şi 5 km. de comuna Sărăţel, la o distanţă de 20 de km. de oraşul Bistriţa, dincolo de dealul Sagăul-Irinei, mai mulţi săteni au văzut cum a apărut avionul sovietic de după nori.

Printre martorii oculari au fost şi săteanul Biligan şi ciobanul George Filip. Când a apărut avionul, ei au auzit o bubuitură, ca şi cum ar fi fost o explozie. După două minute au auzit a doua bubuitură mai puternică, Imediat după aceasta, avionul a fost cuprins de flăcâri, prăbusindu-se la pământ, cu botul în jos. Spre groaza martorilor oculari, în acel moment a fost văzut sărind din avion un om. Acesta a căzut pe hotarul comunei Galaţii-Bistriţei, la 3 km. a depărtare de locul accidentului, zdrobindu-se. El are arsuri la faţă şi mâini. Trupul lui este o massă informă de carne. In buzunarul hainelor cadavrului s'a găsit o cartă de vizita pe numele Massimo Vitzi, ataşat comercial italian pe lângă ambasada italiană din Moscova.

Toţi ceilalţi cinci ocupanţi au fost complect zdrobiţi. Printre ei este un pasager care era îmbrăcat în smoking. Se presupune că este un înalt demnitar sovietic. Deasemenea au mai fost identificaţi pilotul Tacov şi telegrafistul Ivan Gurievici. Ceilalţi doi cari făccau parte din echipagiul avionului n'au putut fi încă identificaţi. Patru dintre victime au fost aruncate la o distanţă de 20-30 de metri de avion. Sătenii cari au fost de faţă s'au dus imediat in comuna Sărăţel, de unde prin telefon au anunţat poliţia la ora 2 jum.

Ancheta

La locul accidentului s'au dus imediat d-nii Marin Mărghescu, şeful staţiunii meteorologice din Bistriţa, maior Traian Cosma, comandantul legiunii de jandarmi, primprocuror dr. Moldovan, dr. Traiav Cosma, medic şef al oraşului, judecătorul de instrucţie Sabie, şeful poliţiei locale, Baldi şi comisarul Dumitrescu, precum şi o echipă de pompieri, întrucât la căderea avionului, s'au aprins mai mulţi copaci.

Cazul a fost imediat adus la cunoştinţa autorităţilor din Cluj, Moscova şi Praga.

Din ordinul ministerului aerului şi al marinei, azi dimineaţă au sosit în localitate d-nii: ing. Păpurică din partea ministerului şi d. comandor Sturza delegatul soc. C. S. A., precum şi un reprezentant al legaţiei sovietice din Bucureşti, impreună cu d. ing. Ionescu Desandre din partea direcţiei aviaţiei civile.

La faţa locului, ancheta continuă.

Azi dimineaţă, din partea ministerului aerului şi marinei a sosit autorităţilor din Bistriţa un ordin sever prin care se interzice luarea de fotografii.

«Adevěrul» Marţi 10 August 1937 (Anul 51.-No.16.419) Pagina 6-a

Prăbuşirea avionului sovietic la Bistriţa

Ce a stabilit până acum comisia de anchetă

Dela trimisul nostru special

Cluj, 8. — Urbea provincială a Bistriţei a fost zguduită Vineri după amiază de unul din cele mai groaznice accidente de avion, întâmplate în ultimii ani la noi în ţară.

Liniştea acestui oraş tăcut de obicei şi pogorit in contemplarea propriei sale nimicnicii, deoarece Bistriţa este unul din cele mai murdare oraşe din Transilvania, — a dispărut pentru câteva zile, — făcând din el un centru al atenţiei generale.

Aflând ştirea laconică despre accidentul formidabilului avion sovietic în care 6 oameni şi-au găsit moartea, ne-am transportat la Bistriţa, pentru a face o relatare fidelă a celor intâmplate.

Cine era in avion

Vinerea trecută dimineaţa a plecat din Moscova spre Praga avionul societăţii “Aerofilt” (U. R. S. S.) care efectuiază curse regulate intre cele două oraşe. Acest avion era unul din cele mai perfecţionate şi moderne din Rusia, fiind de o recentă construcţie americană, sistem “Douglas”, bimotor “Wright-Cyclone” având 16 locuri de pasageri şi patru locuri pentru echipaj, putând realiza o medie orară de 320 km. pe oră.

Avionul sovietic purta următoarele inscripţii: “U. R. S. S.—25” pe aripi şi “A. L. C. 24 S. T.” pe fuselaj. El era inzestrat cu cele mai perfecţionate aparate de bord, pilot automat, având o capacitate a motoarelor de 1650 H. P., precum şi cu teren de aterisaj escamotabil.

Ultima escală, avionul a făcut-o la Kiev, unde în afară de provizia de alimente şi poştă a mai luat pe bord doi pasageri, anume pe Cav. Massimo Vicich, ataşatul comercial pe lângă ambasada italiană din Moscova şi un demnitar sovietic, al cărui nume nu s'a dat publicităţii, fiind se vede într'o misiune secretă.

Echipajul acestui aeroplan de curse era alcătuit din patru încercaţi zburători ruşi şi anume: pilotul Ivan Gurievici, telegrafistul Kotov Alexei, pilotul de bord Vladimir Kandrovici şi steward-ul Dimitrii Karmanoski.

După ce avionul şi-a luat zborul din Kiev, aparatele de telegrafie fără fir se aflau în legătură permanentă cu staţiunile de radio din Cluj, Iaşi şi Moscova, interesându-se despre starea timpului, temperatura, direcţia vântului, etc.

Totul se petrecea în cea mai perfectă ordine, la fel ca şi în celelalte zboruri de până acum. Nimeni nu-şi putea închipui că peste câteva ore se va petrece în aer deasupra teritoriului românese, unul din cele mai groaznice accidente de avion.

Allo! Allo! M. 25. U. R. S. S. nu mai raspunde…

Trecând Carpaţii şi apropiindu-se de munţii Bistriţei, pilotul Ivan Gurievici a trecut cu avionul deasupra nourilor la o înălţime de trei metri, întrucât plafonul era redus la 5—600 de metri.

Concomitent cu aceasta, aparatele T. F. F. de pe bordul avionului au încetat să funcţioneze, căci staţiunile de radio din Cluj, Iaşi, Kiev. etc. cu toate încercările, n'au mai putut coresponda cu el, fapt care a dat loc unor vii îngrijorări.

Puţin timp după aceasta, cu un sfert de oră înainte de sosireà lui la Cluj, anume la ora 12,25, — avionul sovietic a eşit de după nouri plutind la o inălţime de vre-o 1800 metri.

Ţăranii aflători în acel moment la munca câmpului, la hotarul comunei Herina, au auzit o bubuitură produsă la avion, care semăna cu o explozie. După două minute, s'a auzit o nouă bubuitură, explozia fiind puternică şi avionul a fost cuprins de flăcări.

Martorii oculari ai acestei tragedii în plin aer, au observat atunci că o figură omenească s'a deslipit din avion căzând la pământ, in timp ce avionul cuprins în întregime de flăcări, învârtindu-se în jurul lui, s'a prăbuşit la pământ.

El a căzut peste copaci la marginea pădurii Fundoaia la doi kilometri de comuna Herina şi 5 km, de comuna Sferţel, dincolo de dealul Hagăul Irinei.

Arzând ca făclie vie, avionul sovietic s'a înfipt cu botul în pământ şi cu coada în aer. Copacii peste care a căzut, s'au aprins şi ei, dar după o oră totul s'a stins dela sine — copacii find umezi din cauza ploilor zilnice din această regiune, — rămănând numai resturi fumegânde.

Câţiva ţărani, mai îndrăzneţi, s'au apropiat de locul catastrofei — însă orice ajutor omenesc era de prisos, întrucât cei cinci pasageri au fost complect carbonizaţi. Ţăranii au coborît în comuna Sereţel, de unde au inştiinţat telefonic Poliţia din Bistriţa.

Comisia de anchetă

Primind telefonul, autorităţile din Bistriţa s'au sesizat imediat, au anunţat catastroja Ministerului Aerului şi Marinei din Bucureşti, după care la ora 4 d. a, cu o maşină s'au transportat imediat în comuna Herina, de unde prima comisie de anchetă, compusă din d-nii: Florin Margherescu şeful Staţiunii meteorologice din Bistriţa, maior Traian Cosma comandantul legiunii de jandarmi, prim procuror dr. Ionel Moldovan, judecător de instrucţie Sabie, comisarul de poliţie Dumitrescu, medicul şef al oraşului şi o echipă de pompieri militarı, a trebuit să meargă pe jos, întrucât altă posibilitate de a ajunge la faţa sinistrului nu exista.

Drumul care duce la pădurea Fundoaia — unde a avut loc accidentul, este aşezat pe o rupă. Comisia de anchetă a trebuit să meargă pe un drum bătut de care, după care urmează o potecă urcând piezis printre arbuştii agăţători ai padurii.

Pământul plin de noroi, in urma ploilor abundente din ultimele zile (şi mai ales că este argilos şi extrem de lipicios), a jăcut urcuşul extrem de anevoios.

Ajunşi la faţa locului, d. maior Traian Cosma a dispus o pază severă, pentru ca totul să se păstreze intact.

După aceasta, comisia de anchetă a procedat al cercetarea groaznicuîui accident.

Cum s'a petrecut accidentul

Din cercetările acestei comisii de anchetă, cât şi a celorlalte două care s'au succedat în timpul zilei de Sâmbătă, s'au putut stabili următóarele:

Avionul “M. 25—U. R. S. S.” a suferit în primul rând o defectare a aparatelor T. F. F. din care cauză n'a mai putut coresponda cu posturile de radio din ţara noastră, Cauza acestui defect nu se poate stabili.

In faţa ochilor comisiei de anchetă se înfăţişează un tablou înfiorător.

Scheletul avionului sovietic — căci din el au rămas numai motorul şi coada lucrată din fier, oţel şi aluminium, era înfipt cu botul în pământ, in mijlocul câtorva copaci arşi pe jumătatc.

Sub botul avionului, se afla prins cadavrul complect carbonizat al pilotului Ivan Gurievici, membrele dăruia erau rupte de corp, mâinile şi picioarele fracturate, capul spart şi creerii imprăştiaţi într'un lac de sânge.

Ceilalţi patru au fost găsiţi de asemeni complect carbonizaţi in poziţii dintre cele mai înfiorătoare, fiind aruncaţi în jurul avionului la o distanţă de circa 20 metri.

S'a putut stabili identitatea cadavrelor şi anume a telegrafistului Alexei Katov, a pilotului de bord Kandrovici VI. şi a steward-ului Dim. Karmanovski, rupţi în zeci de bucăţi. Lângă ei se afla de asemeni şi cadavrul carbonizat al demnitarului sovietic, numele căruia după cum am arătat mai sus, a fost păstrat in secret încă dela urcarea lui în avion la Kiev.

Trecând apoi la cercetarea accidentului propriu zis, s'a constatat că avionul a suferit un defect de motor, şi anume “foc la bord”. Se prosupune că din cauza unui scurt circuit, s'a aprins apoi rezervorul cu benzină, flăcărlle extinzându-se cu repeziciunea fulgerului asupra intregului avion care s'a prăbuşit arzând la pamânt.

Ora exactă când s'a petrecut accidentul, trebuie să fie la 12.25, intrucât s'au găsit două ceasuri, din care unul arată ora de mai sus, iar altul arată 13.35 — fiind cu o oră mai târziu mergând după ceasul moscovit.

Cum a fost gasit Massimo Vicioh

Comisia de anchetă a trecut apoi la căutarea cadavrului celei de a şasea persoană, care s'a prábuşit din avion. El a fost găsit pe hotarul comunei Galaţii-Bistriţei la o distanţă de trei klm. de locul căderii avionului.

Cadawrul a căzut cu o aşa putere, încât s'a înfipt adânc în pământ, formând o groapă de 20 cm. adâncime. El prezenta o massă informă de carne, fiind cu spatele la pământ şi awând mici arsuri la mâna dreaptă şi faţă.

Ochii cadavrului, eşiţi din orbite exprimau o groază teribilă, iar cutele obrajilor vădeau o încordare extremă.

Degetele crispate ale mâinii stângi ţineau o bucată mare de cenuşă, care provine desigur dela nişte hârtii de care pe semne că n'a vrut să se despartă, nici în clipa morţii.

In buzunarele hainei sale, a fost găsită o carte de vizită.

De asemeni în buzunarele sâle au fost găsite 85 ruble, un ceas de aur şi un cec pentru 200 mii lire italiene.

Din ordinul parchetului, cadavrul lui Massimo a fost transportat în ace iaş seară în comuna Sereţel, de unde Sâmbătă noaptea cu un vehicul a fost adus de către consulatul italian din Cluj în oraşul nostru şi aşezat în capela cimitirului “Avram Iancu”.

Luni dimineaţa urmează să sosească la Cluj familia victimei care va hotări înmormântarea lui sau transportarea în patrie.

Tot din ordinul aceleiaşi comisii de anchetă, care s'a mai deplasat de două ori la locul sinistrului în timpul zilei de Sâmbătă şi Duminică, cadavrele complect carbonizate ale celor cinci ruşi au fost transportate la Bistriţa.

Asupra lor va decide comisia sovietică, care va sosi mâine la Cluj. După comisia de anchetă din Kiev a plecat azi dela aeroportul civil Someseni un avion cehoslovac “Ok-bau” având ca pilot pe Eugen Reiter, iar ca observator pe I. Kukta.

Inmormântarea victimelor

Cluj, 9. — Dăm mai jos textul cărţii de vizită a italianului care s'a aruncat din avionul prăbuşit Vineri lângă Bistriţa: Cav. Massimo Vicich, Regente dell Officio comerciale presso la l'ambasciata d'Italia a. Moscu.

Avionul cehoslovac plecat eri la ora 12 a. m. la Kiew, pentru a aduce aici comisia de anchetă sovietică, va sosi la Cluj azt la ora 1 jum. fiind aşteptat de autorităţile locale din Cluj.

Comisia de anchetă se va deplasa la locul catastrofei giganticului avion de curse M. 25 U. R. S. S.

După cum am anunţat la timp, d. Dragone, secretarul general al consulatului italian din Cluj, a adus eri noapte din Bistriţa în localitate cdavrul lui Massimo Vicich. Corpul neînsufleţit a fost aşezat în capela cimitirului Avram Iancu din strada cu acelaş nume, la dispoziţia autorităţilor. Se aşteaptă dintr'un moment în altul sostrea la Cluj a familiei decedatului, pentru a se hotări dacă Massimo va fi înmormântat în oraşul nostru, sau va fi transportat în Italia. Pentru astăzila ora 9 dimineaţa, consulatul italian a organizat un serviciu religios în biserica romano-catolică din calea Victoriei pentru odihna sufletului celui dispărut. La această tristă solemnitate au fost de faţă reprezentanţii consulatelor ralian, francez, poion, englez, maghiar şi german, precum şi o delegaţie a coloniei italiene din Cluj şi o delegaţie a ofiţerilor flotilei de aviaţie din Someşeni-Cluj.

Biserica româno-catolică era plină cu coroane de flori peste care atârnau panglicile cu culorile naţionale itailene şi româneşti.

«Adevěrul» Miercuri 11 August 1937 (Anul 51.-No.16.420) Pagina 5-a

Aducerea cadavrelor accidentului aviatic dela Bistriţa-Năsăud

Trista solemnitate din Gara de Nord

Astăzi, cu trenul de 12.20, au fost aduse, dela Cluj patru din cele cinci cadavre a celor morţi cu prilejul accidentului aviatic din Bistriţa-Năsăud.

Pe peronul gării au venit, întru întâmpinarea lor, d. Ostrovski, ministrul Sovietelor la noi, întreg personalul legaţiei; baronul Guillaume, ministrul Belgiei şi Nertens, ataşatal de legaţie belgian.

Din partea ministerului aerului a fost d. col. Ovid Rătescu şi aproape o sută de ofiţeri ca delegaţi ai Flotilei de vânătoare, coalei de antrenament, Şcoalei ofiţerilor de aviaţie şi Centrului de instrucţie.

Au mai fost d. comandor Cernescu dela Direcţia aviaţiei civile; comandantul aeroportului Băneasa, căpitan Simion; av. C. Naumescu dela Directia aviaţiei civile; ing. Grigorescu şi Boldur Florescu dela Aviaţia Civilă.

Din vagonul sigilat au fost coborite cele trei sicrie cu cadavrele aviatorilor sovietici Gurievici, Krucicov şi Katov. In cel de al patrulea sicriu se află cadavrul călătorului belgian Lengevin Pierre.

O rectificare

Azi dimineaţă legaţia sovietică a primit o radiogramă dela aeroportul din Kiev prin care i se comunică că acel care a fost crezut la noi că este un cetăţean francez, este belgianul cu numele de mai sus.

Sicriile celor trei aviatori sovietici au fost îmbarcate pe cărucioarele electrice, acoperite fiind de profunziunea de coroane şi jerbe de flori trimise de legaţia sovietică, Ministerul Aerului şi Prefectura de Năsăud. Toate purtau înscripţia: “Eroilor aviatori sovietici depe “M. 25 U. R. S. S.”.

Incinerarea

Azi după amiază la orele 5, crematoriul “Cenuşa” va avea loc incinerarea celor trei aviatori sovietici.

Sicriul cu cadavrul pasagerului belgian a rămas garat, urmând ca legaţia belgiană să decidă ulterior ce va face.

«Adevěrul» Joi 12 August 1937 (Anul 51.-No.16.421) Pagina 1-a

Accidentul de aviatie dela Bistriţa

Incinerarea victimelor accidentului de avion dela Bistriţa

«Adevěrul» Sâmbătă 14 August 1937 (Anul 51.-No.16.423) Pagina 5-a

Rămăşiţele pământeşti ale lui Massimo Vicich vor fi transportate in Itaia

Cluj, 13. — Cu acceleratul dé Oradea, a sosit eri în oraşul nostru văduva Cav. Massimo Vicich, mori în împrejurări atât de tragice în catastrofala prăbuşire a avionului sovietic “M. 25—U. R. S. S.”. în apropierea Bistriţei.

La gară a fost aşteptată de către secretarul consulatului italian din Clui, care a condus-o direct la cimitirul oraşului “Avram Iancu” unde în capelă se află depus trupul neînsufeleţit al defunctului ei sot.

In urma dorinţei văduvei Cav. Massimo Vicich, fostul ataşat comercial al Italiei pe lângă ambasada din Moscova va fi transportat în patrie în oraşul său natal Pala, unde i se vor, face funerariile.

«Adevěrul» Joi 19 August 1937 (Anul 51.-No.16.427) Pagina 3-a

Cenuşa victimelor accidentului dela Bistriţa a sosit in Rusia

Moscova, 17 (Rador), — Agenţia “Tass” transmite:

Ieri au sosit din România urnele funerare cu cenuşa victimelor tragicului accident suferit de avionul “Douglas” pe linia aeriană Moscova-Praga.

Se aminteşte că în acest accident au pierit pilotul Gurevici, mecanicul Krucikov şi radio-telegrafistul Kotov.

Cele trei urne au fost zidite în mausoleul din cimitirul Novodevicie.

Все использованные сканы для публикаций этой газеты можно посмотреть на Google.Диске.

Page updated

Google Sites

Report abuse