Ziua de muncă 

Jornada de trabajo

Page start up on 01.05.2023_02.43 (UTC+1 / Paterna, España)

Mai întâi, trei video ce conservă procesul de traducere din spaniolă în română a acestui articol ("Ziua de muncă") care mi-a fost eliminat la câteva zile după publicare.

Vezi videourile și apoi, concluziile pe care le tragi, ale tale sunt.

/

Por primero, tres videos que conservan el proceso de traducción (del español al rumano) de este artículo ("Jornada de trabajo") que me fue eliminado a los pocos días de su publicación.

Mira los videos y luego, las conclusiones que saques, son tuyas.

De aici în jos, reconstituirea, aici, la mine în pagina, a traducerii publicate de mine si... eliminate de admini ai RoWiki.

De aquí en adelante, la reconstrucción, aquí, en mi página, de la traducción publicada por mí y... eliminada por los administradores de RoWiki.

Huelga por las 8 horas de trabajo al día en París (Francia) en 1906. 

La jornada de trabajo, jornada laboral o tiempo de trabajo,[1] hace referencia al número de horas que el trabajador trabaja efectivamente en una jornada o día. Puede referirse también al cómputo semanal, mensual o anual de tiempo trabajado.[2][3] 

Grevă pentru 8 ore de muncă pe zi la Paris (Franța) în 1906.

Ziua de lucru, ziua de lucru sau timpul de lucru, se referă la numărul de ore în care lucrătorul lucrează efectiv într-o tură sau zi. Se poate referi și la calculul săptămânal, lunar sau anual al timpului lucrat.

Grevă pentru ziua de muncă de 8 ore la Paris (Franța) în 1906

Ziua de lucru, ziua de muncă sau perioada zilnică de lucru/muncă,[1] se referă la numărul de ore pe care un lucrător le lucrează efectiv într-o zi de muncă pe parcursul unei zile lucrătoare. Se poate referi și la calculul săptămânal, lunar sau anual al timpului lucrat.[2] [3] 

La jornada de trabajo se debe diferenciar del "horario de trabajo". La jornada representa el "número de horas que el trabajador presta su servicio" mientras que el "horario" establece la hora u horas de entrada o salida.[1][2] 


.

En términos generales, las horas de trabajo habituales de los países de todo el mundo están en torno a la 40 horas por semana, no obstante, esta situación no se da en todas partes habiendo notables disparidades: desde las 35 a las 48 horas.[1] 

Ziua de lucru trebuie diferențiată de „programul de lucru”. Ziua de lucru reprezintă „numărul de ore în care lucrătorul își prestează serviciul” în timp ce „programul” stabilește ora sau orele de intrare sau de ieșire.


.

În termeni generali, programul de lucru obișnuit al țărilor din întreaga lume este în jur de 40 de ore pe săptămână, însă această situație nu apare peste tot, cu disparități notabile: de la 35 la 48 de ore.

Conceptul "zi de muncă" nu trebuie confundat cu conceptul „orar de lucru”. Ziua de muncă reprezintă „numărul de ore în cadrul cărora lucrătorul prestează angajatorului său serviciul pentru care a fost contractat” în timp ce „orarul de lucru” stabilește ora sau orele de intrare sau de ieșire din serviciu.[1] [2] 

În termeni generali, orele ordinare de lucru în țările lumii sunt în jur de 40 de ore pe săptămâna de lucru, însă această situație nu apare peste tot, existând disparități notabile, cu variații cuprinse intre 35 si 48 de ore.[1] 

La jornada habitual es de 8 horas diarias, pero legalmente se pueden pactar horarios más amplios, siempre que no exceda el total semanal, otro caso son las jornadas extendidas como el caso de algunos policías que trabajan 12 horas por 24 de descanso. 

Ziua obișnuită de muncă este de 8 ore pe zi, dar legal se pot conveni ore mai lungi, atâta timp cât nu depășește totalul săptămânal, un alt caz este în ture prelungite, precum cazul unor polițiști care lucrează 12 ore cu 24 de ore libere.

Ziua ordinară de muncă este de 8 ore pe zi legală de lucru, dar în mod legal se pot pacta orare mai lungi, atâta vreme cât nu se depășește totalul săptămânal, alt caz fiind zilele de muncă prelungite, cum sunt cazuri în poliție unde unii dintre polițiști lucrează 12 ore cu 24 de ore libere. 

Index

1 Reglementare internațională

1.1 Tratatul de la Versailles 1919 - 8 ore

1.2 Organizația Internațională a Muncii 1919 - 8 ore

1.3 Uniunea Europeană - UE

1.4 Maxime sau plafoane pentru orele de lucru în America

2 Evoluția zilei de lucru și a săptămânii de lucru

2.1 Secolele XVIII-XIX - zile de 14 ore, 7 zile pe săptămână

2.2 Secolul XIX - XX - 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână

2.3 Secolul XXI - Productivitate, automatizare și reducerea timpului de lucru

3 Vezi de asemenea

4 Legături externe

5 Referințe

Index

1 Reglementare internațională

1.1 Tratatul de la Versailles 1919 - 8 ore

1.2 Organizația Internațională a Muncii 1919 - 8 ore

1.3 Uniunea Europeană - UE

1.4 Maxime sau plafoane pentru Ziua de Muncă în America

2 Evoluția zilei de muncă și a săptămânii de lucru

2.1 Secolele XVIII-XIX = Zile de Muncă de 14 ore, 7 zile pe săptămână

2.2 Secolul XIX - XX = 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână

2.3 Secolul XXI - Productivitate, automatizare și reducerea zilei de muncă.

3 Vezi de asemenea

4 Legături externe

5 Referințe

Regulación internacional 

reglementare internationala

Reglementare internațională 

Tratado de Versalles 1919 - 8 horas 

Después de la Primera Guerra Mundial se firmó por 50 países en junio de 1919 el conocido como Tratado de Versalles que establece en el punto cuarto de su artículo 427 (Claúsulas económicas, Parte XIII - Trabajo, artículos 387 al 427):[1] 


Tratatul de la Versailles 1919 - 8 ore

După Primul Război Mondial, 50 de țări au semnat Tratatul de la Versailles în iunie 1919, care stabilește în al patrulea punct al articolului 427 al acestuia (Clauze economice, Partea XIII - Munca, articolele 387 până la 427):[1]


Tratatul de la Versailles 1919 - 8 ore 

După Primul Război Mondial, 50 de țări au semnat Tratatul de la Versailles în iunie 1919, care stabilește în al patrulea punct al articolului 427 al acestuia (Clauze economice, Partea XIII - Munca, articolele 387 până la 427):[1] 


Organización Internacional del Trabajo 1919 - 8 horas 

En octubre de 1919, unos meses después de la firma del Tratado de Versalles, los miembros de la Organización Internacional del Trabajo se reunieron en la Conferencia de Washington donde se estableció el convenio por el que se limitan las horas de trabajo en las industrias a ocho horas diarias o cuarenta y ocho horas semanales -6 días laborales a la semana- cuestión que constituyó el primer punto del orden del día de la reunión, y que después de haberse decidido que dichas proposiciones revistieran la forma de un convenio internacional, se acordó la constitución del acuerdo como convenio, que podrá ser citado como el "Convenio sobre las horas de trabajo —industria— de 1919", y que fue sometido a la ratificación de los Miembros de la Organización Internacional del Trabajo de acuerdo con las disposiciones de la Constitución de la OIT.[1] 

Organizația Internațională a Muncii 1919 - 8 ore

În octombrie 1919, la câteva luni după semnarea Tratatului de la Versailles, membrii Organizației Internaționale a Muncii s-au întâlnit la Conferința de la Washington unde a fost stabilit acordul de limitare a timpului de muncă în industrii la opt ore ore pe zi sau patruzeci și opt de ore. o săptămână -6 zile lucrătoare pe săptămână- problema care a constituit primul punct de pe ordinea de zi a ședinței și că, după ce s-a hotărât că propunerile menționate vor lua forma unui acord internațional, constituirea acordului ca convenție, care poate să fie citată drept „Convenția privind programul de lucru — industrie — din 1919”, și care a fost supusă ratificării de către membrii Organizației Internaționale a Muncii în conformitate cu prevederile Constituției OIM.

Organizația Internațională a Muncii 1919 - 8 ore 

În octombrie 1919, la câteva luni după semnarea Tratatului de la Versailles, membrii Organizației Internaționale a Muncii s-au întâlnit la Conferința de la Washington unde a fost stabilit acordul de limitare a timpului de muncă în cadrul industriilor la opt ore pe zi / patruzeci și opt de ore pe săptămână / 6 zile lucrătoare pe săptămână -problemă care a constituit primul punct de pe ordinea de zi a ședinței și care, după ce s-a hotărât că propunerile menționate vor lua forma unui acord internațional, constituirea acordului ca convenție, care poate să fie citată drept „Convenția privind orarul de lucru — industrie — din 1919”, și care a fost supusă ratificării de către membrii Organizației Internaționale a Muncii în conformitate cu prevederile Constituției OIM.[1] 

Unión Europea - UE 

La directiva europea de 2003 de organización del tiempo de trabajo[1] indica que los trabajadores de la Unión Europea no pueden ser obligados a trabajar durante más de 48 horas por semana debiendo tener al menos 11 horas de descanso consecutivo cada 24 horas, si el horario de trabajo supera las seis horas el trabajador tendrá derecho a un descanso cuyas duración y características determinarán los acuerdos y Convenios Colectivos, o la legislación nacional. Semanalmente tendrá al menos 24 horas (un día) de descanso ininterrumpido. Tendrán un descanso anual de cuatro semanas. La jornada diaria de trabajo no excederá las ocho horas, incluidas las horas extraordinarias. Así lo indica la Directiva de Tiempo de Trabajo.[2] 

Uniunea Europeană - UE

Directiva europeană din 2003 privind organizarea timpului de muncă indică faptul că lucrătorii din Uniunea Europeană nu pot fi forțați să muncească mai mult de 48 de ore pe săptămână și trebuie să aibă cel puțin 11 ore de odihnă consecutivă la fiecare 24 de ore, dacă programul de lucru depășește șase ore. , lucrătorul va avea dreptul la o pauză a cărei durată și caracteristici vor fi determinate prin convenții și Contracte colective, sau de legislația națională. În fiecare săptămână vei avea cel puțin 24 de ore (o zi) de odihnă neîntreruptă. Ei vor avea un repaus anual de patru săptămâni. Ziua zilnică de lucru nu va depăși opt ore, inclusiv orele suplimentare. Acest lucru este indicat de Directiva privind timpul de lucru.

Uniunea Europeană - UE

Directiva europeană din 2003 privind organizarea timpului de lucru[1] indică faptul că lucrătorii din Uniunea Europeană nu pot fi forțați să lucreze mai mult de 48 de ore pe săptămâna legală de lucru și trebuie să dispună de cel puțin 11 ore libere consecutive la fiecare 24 de ore. Dacă orele de lucru depășesc șase ore lucrătorul va avea dreptul la o pauză a cărei durată și caracteristici vor fi stabilite prin convenții și contracte colective, sau, de legislația națională. În fiecare săptămână lucrătorul va fi lăsat in liber cel puțin 24 de ore (1 zi) de liber, consecutiv. Lucrătorii vor avea un repaus anual de patru săptămâni. Perioada zilnică de muncă nu va depăși opt ore, incluzând-se aici orele extra-ordinare. Acest lucru este indicat de Directiva UE privind Timpul de Lucru.[2] 

Ilustración de la revista rumana Lumea Noua donde aparece, entre otros mensajes, la reclamación de las 8 horas de trabajo al día, 1895

Ilustrație a revistei românești Lumea Noua unde, printre alte mesaje, apare și cererea de 8 ore de muncă pe zi, 1895.

Ilustrație a revistei românești Lumea Nouă în care apare, printre alte mesaje, cererea de 8 ore de muncă pe zi, 1895. 

Máximos o topes de Jornada Laboral en América 

Maximele sau limitele orelor de lucru în America

Maximele sau limitele Zilei de Muncă pe continentul american 

En el continente americano el tiempo máximo de la jornada laboral diaria y semanal es la siguiente:[cita requerida] 

Pe continentul american, timpul maxim al zilei de lucru zilnice și săptămânale este următorul: [citare necesară]

Pe continentul american, durata maximă a perioadei zilnice de muncă și a celei săptămânale este următoarea: [necesită citare]


Evolución de la jornada de trabajo y la semana laboral 

Evoluția zilei de lucru și a săptămânii de lucru

Articolul principal: Reducerea zilei de lucru

Evoluția zilei de lucru și a săptămânii de lucru

Articolul principal: Reducerea perioadei zilnice de muncă

Siglos XVIII a XIX - Jornadas de 14 horas 7 días a la semana 

La cantidad de horas de trabajo debe contabilizarse tanto en la jornada diaria como la semanal y anual. Durante la revolución industrial en Gran Bretaña y otros países la semana laboral alcanzó los 7 días sin descanso alguno con jornadas de 14 horas.[1] Así ocurre todavía en numerosos lugares del mundo donde el trabajo a destajo y la falta de derechos hace que no exista pausa diaria de trabajo. El primer paso para la reducción de la semana de 6 días fue, en los países occidentales, la implantación del fin de semana inglés que unía la tarde del sábado al domingo (1 día y medio de descanso). La expresión sábado inglés deriva de esta situación. [2][3] 

Secolele 18-19 - zile de 14 ore, 7 zile pe săptămână

Numărul de ore de lucru trebuie numărat atât în ​​orele zilnice, săptămânale și anuale. În timpul revoluției industriale în Marea Britanie și în alte țări, săptămâna de lucru a ajuns la 7 zile fără odihnă cu zile de 14 ore. Acesta este încă cazul în multe părți ale lumii, unde munca la bucată și lipsa drepturilor înseamnă că nu există pauză zilnică de la muncă. Primul pas de reducere a săptămânii de 6 zile a fost, în țările occidentale, implementarea weekendului englezesc care lega după-amiaza de sâmbătă de duminică (1 zi și jumătate liberă). Din această situație derivă expresia engleză Saturday.

Secolele XVIII - XIX - Zile de Muncă de 14 ore, 7 zile pe săptămână 

Cantitatea de ore de muncă trebuie contabilizată atât ca perioadă zilnică de muncă, cât și ca perioadă săptămânală de lucru, cât și ca perioadă anuală de lucru. În timpul revoluției industriale în Marea Britanie și în alte țări, săptămâna de lucru ajunsese la 7 zile, fără liber, cu perioade zilnice de lucru de 14 ore.[1] Acesta este încă cazul în multe părți ale lumii, unde munca în acord și lipsa drepturilor face să nu existe perioadă zilnică de timp liber. Primul pas catre reducerea săptămânii de lucru la 6 zile a fost făcut de țările occidentale, unde implementarea weekendului englezesc lega după-amiaza zilei de sâmbătă cu ziua de duminică (1 zi și jumătate liberă). Din această situație derivă expresia sâmbăta engleză.[2] [3] 

La extensión de una sociedad de consumo que requiere tiempo para las compras y el gasto en ocio ha generalizado en buena medida y en todo el mundo la semana laboral de 5 días; de lunes a viernes en los países de tradición cristiana y judía (fin de semana el sábado y domingo); de domingo a jueves en la mayoría de países musulmanes (fin de semana el viernes y sábado).[1] 

Extinderea unei societăți de consum care necesită timp pentru cumpărături și cheltuieli pentru petrecerea timpului liber a generalizat în mare măsură și în întreaga lume săptămâna de lucru de 5 zile; de luni până vineri în țările de tradiție creștină și evreiască (weekend sâmbăta și duminica); Duminică până joi în majoritatea țărilor musulmane (sâmbătă și vineri în weekend).

Extinderea unei societăți a consumului care necesită timp pentru cumpărături și cheltuieli pentru petrecerea timpului liber a generalizat în mare măsură și în întreaga lume săptămâna de lucru de 5 zile; de luni până vineri în țările de tradiție creștină și evreiască (weekend de sâmbătă și duminică ); Duminică până joi în majoritatea țărilor musulmane (vineri și sâmbătă, weekend).[1] 

Siglo XIX a XX - 8 horas diarias y 40 horas semanales 

Artículo principal: Jornada de ocho horas 

XIX-XX - 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână

Articolul principal: Ziua de opt ore

Secolele XIX spre XX - 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână 

Articolul principal: Ziua de muncă de opt ore

A finales del siglo XIX comienza la reivindicación de ocho horas de trabajo, ocho horas de ocio y ocho horas de sueño que no se alcanzará de manera efectiva y generalizada en numerosos países, sobre todo occidentales, hasta la década de 1970 a 1980. Se pasó de semanas laborales de más de 60 horas semanales a semanas de 48 horas semanales (seis días con jornada de ocho horas)[1] y a 40 horas semanales (5 días con jornadas de 8 horas). Desde la década de 1980, a pesar del aumento de la productividad y el incremento del desempleo la jornada laboral se ha mantenido o ha crecido si se consideran las unidades familiares donde se ha pasado de un trabajador a dos trabajadores (habitualmente los dos miembros de la pareja o matrimonio).[2] Desde el Convenio de la OIT de 1919, donde se limitan las horas de trabajo en la industria a ocho horas diarias y a 48 semanales se ha ido mejorando las condiciones de trabajo y reduciendo el tiempo de trabajo. Se ha incorporado el día libre de descanso semanal y el permiso (vacaciones) anual remunerado. Sin embargo todavía «al menos el 20 por ciento de la fuerza laboral de Estados Unidos, Australia, Nueva Zelanda y Japón trabaja 50 horas o más a la semana, mientras que en la mayoría de los países europeos tal proporción no llega al 10 por ciento e incluso se reduce».[3] 

La sfârşitul secolului al XIX-lea a început cererea de opt ore de muncă, opt ore de agrement şi opt ore de somn, lucru care nu a fost atins efectiv şi pe scară largă în multe ţări, în special în cele occidentale, până în anii 1970 şi 1980. de la locul de muncă săptămâni de peste 60 de ore pe săptămână până la săptămâni de 48 de ore pe săptămână (șase zile cu zile de 8 ore) și 40 de ore pe săptămână (5 zile cu zile de 8 ore). Din anii 1980, în ciuda creșterii productivității și a creșterii șomajului, ziua de muncă s-a menținut sau a crescut dacă sunt luate în considerare unitățile familiale în care s-a produs o schimbare de la un muncitor la doi muncitori (de obicei cei doi membri ai gospodăriei) . cuplu sau căsătorie). De la Convenția OIM din 1919, în care timpul de lucru în industrie este limitat la opt ore pe zi și 48 de ore pe săptămână, condițiile de muncă s-au îmbunătățit și timpul de lucru s-a redus. Au fost încorporate ziua de odihnă săptămânală și concediul anual plătit. Cu toate acestea, „cel puțin 20% din forța de muncă din Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă și Japonia lucrează încă 50 de ore sau mai mult pe săptămână, în timp ce în majoritatea țărilor europene această proporție este mai mică de 10%.” și chiar redusă.

La sfârșitul secolului al XIX-lea au început revendicări pentru perioade zilnice de opt ore de muncă, opt ore de agrement și opt ore de somn, lucru care nu a fost atins efectiv și pe scară largă în numeroase țări, în special în cele occidentale, până în decada 1970 - 1980. S-a trecut de la săptămânile de lucru de peste 60 de ore, la săptămâni de lucru de 48 de ore (șase zile cu zile de opt ore)[1] și la 40 de ore (5 zile cu perioade zilnice de lucru de 8 ore). Din anii 1980, în ciuda creșterii productivității și a creșterii șomajului, ziua de muncă s-a menținut sau a crescut, dacă sunt luate în considerare unitățile familiale în care s-a produs o schimbare, trecându-se de la un lucrător la doi lucrători (de obicei cei doi membri soț si soție, al respectivului nucleu familial).[2] De la Convenția OIM din 1919, în care timpul de lucru în industrie este limitat la opt ore pe zi și la 48 de ore pe săptămână, condițiile de muncă s-au îmbunătățit și timpul de lucru s-a redus. Au fost încorporate ziua de odihnă săptămânală și concediul anual plătit. Cu toate acestea, „cel puțin 20% din forța de muncă din Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă și Japonia lucrează încă 50 de ore sau mai mult pe săptămână, în timp ce în majoritatea țărilor europene această proporție este mai mică de 10%.” și chiar este în scădere.[3] 

Siglo XXI - Productividad, automatización y reducción de la jornada 

Secolul 21 - Productivitate, automatizare și reducerea timpului de lucru

Articolul principal: Reducerea zilei de lucru

Secolul XXI - Productivitate, automatizare și reducere a perioadei zilnice de lucru 

Articolul principal: Reducerea perioadei zilnice de muncă

Los intentos fracasados de implantación, en la década de 1970, de la semanal laboral de 30 horas por las feministas suecas y, en las décadas de 1980 y 1990, de la semana laboral de 35 horas en Francia reflejan el estancamiento de la reducción del tiempo de trabajo e incluso, en la primera década del siglo XXI, el incremento del tiempo de trabajo. Desde posiciones neoliberales se demanda el aumento del tiempo de trabajo como condición para la prosperidad -incluso cuando no resuelva el problema del desempleo-; desde posiciones sindicales se demanda una reducción de la jornada de trabajo, el reparto del mismo y la consideración del tiempo trabajado total por el conjunto de la sociedad o comunidad.[1][2][3] 

Încercările nereușite de a introduce săptămâna de lucru de 30 de ore ale feministelor suedeze în anii 1970 și, în anii 1980 și 1990, săptămâna de lucru de 35 de ore în Franța reflectă stagnarea reducerii timpului de muncă și chiar, în primul deceniu al secolului 21. secol, creşterea timpului de muncă. Din pozitii neoliberale se cere ca o conditie a prosperitatii cresterea timpului de munca -chiar si atunci cand nu rezolva problema somajului-; Pozițiile sindicale cer o reducere a zilei de muncă, repartizarea acesteia și luarea în considerare a timpului total lucrat de întreaga societate sau comunitate.

Încercările nereușite de a implementa săptămâna de lucru de 30 de ore ale feministelor suedeze în anii 1970 și, în anii 1980 și 1990, săptămâna de lucru de 35 de ore în Franța reflectă stagnarea reducerii timpului de muncă și chiar, în primul deceniu al secolului 21. secol, creșterea perioadei zilnice de muncă. De pe poziții neoliberale se cere creșterea perioadei zilnice de muncă ca o condiție a prosperității -chiar si atunci când nu rezolvă problema șomajului-; Pozițiile sindicale cer o reducere a zilei de muncă, repartizarea acesteia și luarea în considerare a timpului total lucrat de întreaga societate sau comunitate. [1] [2] [3] 

Enlaces externos

Vease / Vezi: Enlaces externos

Referencias 

Vease / Vezi: Referencias

linkuri externe

Referințe

Linkuri externe

Referințe 

Spatiu rezervat unui viitor video

Espacio reservado a un futuro video

Aici se poate vedea cum și-au bătut joc de articolul tradus de mine, spre a aservi acest concept... religiei ortodoxe. / Aquí se puede ver cómo se burlaron del artículo traducido por mí, para subordinar este concepto a la... religión ortodoxa.


Vezi / Véase: "Ziua de munca" redirijata la "Zi de lucru"


"O zi de lucru reprezintă o zi în care o persoană își petrece timpul la muncă. Cele mai dese zi de lucru sunt lunea, marțea, miercurea, joia și vinerea, iar uneori și sâmbăta. Prin creștinism este interzis ca duminica să se lucreze.[1]

Note

Column I.

Original text.


Vezi: "Ziua de munca" redirijata la "Zi de lucru"

Zi de lucru - RoWiki .


"O zi de lucru reprezintă o zi în care o persoană își petrece timpul la muncă. Cele mai dese zi de lucru sunt lunea, marțea, miercurea, joia și vinerea, iar uneori și sâmbăta. Prin creștinism este interzis ca duminica să se lucreze.[1]

Note

Column II.

Google translation.


Ver: "Ziua de munca / Jornada de trabajo" redireccionada a "Día laboral"

Día de trabajo - RoWiki.


"Un día de trabajo es un día en el que una persona pasa tiempo en el trabajo. Los días de trabajo más comunes son los lunes, martes, miércoles, jueves y viernes, y a veces el sábado. El cristianismo prohíbe trabajar el domingo. [1]

notas

^ El pecado de no observar los días de descanso Consejo ortodoxo. Consultado el 24 de enero de 2014".

Column III.

Admin translation.


Ver: "Ziua de munca / Jornada de trabajo" redireccionada a "Día laboral"

Día de trabajo - RoWiki.


"Un día de trabajo es un día en el que una persona pasa su tiempo en el trabajo. Los días de trabajo más comunes son los lunes, martes, miércoles, jueves y viernes, y a veces el sábado. El cristianismo prohíbe trabajar el domingo. [1]

Notas

^ El pecado de no observar los días de descanso. Consejos ortodoxos. Consultado el 24 de enero de 2014".

Todos los registros / Toate registrele .


21:27 16 mar 2023 Donarius discusión contribs. creó la página Ziua de muncă (Redirecționat înspre Zi de muncă) Etiqueta: Redirección nueva

04:34 21 feb 2023 Dan Mihai Pitea discusión contribs. borró la página Ziua de muncă (Ștergere în masă a paginilor adăugate de Ayord)

02:44 11 feb 2023 Ayord discusión contribs. creó la página Ziua de muncă (Creată prin traducerea paginii „Jornada de trabajo”) Etiquetas: Traducción de contenido Traducción de contenido, versión 2 Enlaces a desambiguaciones

El articulo "Ziua de muncă" se me elimino (junto con otros artículos), tal y como se ve en adelante.

Articolul "Ziua de mun" mi-a fost eliminat (împreună cu multe alte articole ), după cum se vede mai jos. .


După ce vreme de mai bine de 10 ani, nu mi-am băgat nasul să contribui cu ceva la Wikipedia, după ce am văzut că... dacă nu aduc eu spre limba română, lucruri pe care le văd a fi de folos în limba spaniolă (dar care din limba română lipsesc cu desăvârșire), nu le va aduce nimeni altcineva la îndemâna utilizatorului de limba română, am început (din iunie 2017) să contribui. 

Cu poticneli, cu greșeli ortografice, cu greșeli de exprimare dar... "con buena fe" (cu "bună credință"). Ceea ce nu îmi place mie în viața asta, este... 1) să mă auto-înșel, 2) să înșel pe cineva, sau... 3) să mă las înșelat. 

O mai scrântesc și eu.

Ca și la fotbal, oricât de mare ți-ar fi intenția să nu comiți "henț", să nu comiți "fault", este imposibil să nu fi prins vreodată... în "ofsaid".

Dar, una este... "faultul ne-intenționat", și alta este "jocul... la rupere", "jocul... la distrugere"

 Nu înseamnă că eu nu pot greși, ci înseamnă că asta îmi este aspirația continuă... și principală, să nu înșel (și să nu mă las înșelat). 

Cine vrea să înțeleagă ceva din contrele dintre mine și "Wikipedia în limba română", îl invit să viziteze "pagina de discuții" corespondentă contului meu de Wikipedia. Acesta ar fi un prim pas. Între timp eu pregătesc poteca, pentru următori pași: https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie_Utilizator:Ayord

Después de más de 10 años, no me molesté en aportar nada a Wikipedia, después de ver que... si no aporto al idioma rumano, cosas que veo útiles en el idioma español (pero que son completamente ausente del idioma rumano), nadie más los pondrá al alcance del usuario del idioma rumano, comencé (desde junio de 2017) a contribuir.

Con tropiezos, con faltas de ortografía, con faltas de expresión pero... "con buena fe". Lo que no me gusta en esta vida es... 1) engañarme a mí mismo, 2) engañar a alguien, o... 3) ser engañado.

Yo también lo estoy rompiendo.

Como en el fútbol, ​​por muy grande que sea tu intención de no cometer una "mano", de no cometer una "falta", es imposible no haber sido pillado nunca... en "fuera de juego".

Pero, uno es... "falta involuntaria", y otro es "juego... al romper", "juego... a la destrucción"

  No significa que no pueda cometer errores, pero significa que esa es mi constante... y principal aspiración, no engañar (y que no me engañen).

Quien quiera entender algo sobre el conflicto entre yo y "Wikipedia en rumano", lo invito a visitar la "página de discusión" correspondiente a mi cuenta de Wikipedia. Este sería un primer paso. Mientras tanto, preparo el camino para los siguientes pasos: https://ro.wikipedia.org/wiki/Discus%C8%9Bie_Utilizator:Ayord

Despues de que más de 10 años, no me involucre en contribuir con nada a Wikipedia, después de ver que... si no aporto al idioma rumano, cosas que veo útiles en el idioma español (pero que son completamente ausente del idioma rumano), nadie más los pondrá al alcance del usuario del idioma rumano, comencé (desde junio de 2017) a contribuir.

Con tropiezos, con faltas de ortografía, con faltas de expresión pero... "con buena fe". Lo que no me gusta en esta vida es... 1) engañarme a mí mismo, 2) engañar a alguien, o... 3) ser engañado.

Yo también lo estoy rompiendo.

Como en el fútbol, ​​por muy grande que sea tu intención de no cometer una "mano", de no cometer una "falta", es imposible no haber sido pillado nunca... en "fuera de juego".

Pero, uno es... "falta involuntaria", y otro es "juego... al romper", "juego... a la destrucción"

  No significa que no pueda cometer errores, pero significa que esa es mi constante... y principal aspiración, no engañar (y que no me engañen).

Quien quiera entender algo sobre el conflicto entre yo y "Wikipedia en rumano", lo invito a visitar la "página de discusión" correspondiente a mi cuenta de Wikipedia. Este sería un primer paso. Mientras tanto, preparo el camino para los siguientes pasos: https://ro.wikipedia.org/wiki/Discus%C8%9Bie_Utilizator:Ayord