Falcău - Poiana Cerbului, Munţii Obcina Mare

Vasile Bouaru, Radu Bouaru (Rădăuţi) 


articolul continuă de aici   


Poiana Cerbului este minunată, în apropierea satului Falcău de unde avem vizibilitate spre valea Râului Suceava, spre amonte precum şi către munţii din jur. Am zărit această poiană de pe mai multe trasee făcute în zona Brodina - Falcău. Calea de acces cea mai uşoară se desprinde la intrarea în satul Falcău dinspre satul Straja, din zona numită Jitărie.

Dacă ne deplasăm pe drumul 209G dinspre satul Falcău înspre satul Straja, imediat după ce depăşim ultima casă pe partea stângă în sensul de mers, din zona Jitărie vom observa un drumeag şi câteva poteci care urcă abupt spre pădurea din stânga noastră, către nord. Ne vom înscrie pe una din potecile care urcă o pantă destul de mare dar nu foarte lungă (foto 1). Imediat cum am urcat această pantă dăm de un drumeag care urmăreşte îndeaproape valea unui pârâu, în urcuş. Ne înscriem pe acel drumeag. Undeva mai sus am găsit un hrib uriaş însă nu era prea bun, fiind mâncat la bază de diverse vietăţi (foto 2).

                            1

2

Urcăm mai departe. Valea din stânga noastră este destul de adâncă şi prin ea curge un firişor de apă (foto 3). Ceva mai sus drumeagul pe care urcăm traversează pârâiaşul şi urcă domol mai departe printr-o minunată pădure de brazi foarte înalţi (foto 4). 

                           3

                          4

Mai sus apare un amestec cu foioase iar jocul de lumini al soarelui printre frunzele acelor copaci era foarte frumos (foto 5). Încă puţin şi ajungem la intrarea în poiană. Este plină de ierburi şi flori foarte înalte (foto 6).

                           5

                       6

Urcăm iniţial păstrând direcţia dată de firul văii dar treptat vom devia spre stânga, în urcuş. De mai sus privim spre înapoi, către valea pe care am urcat până aici (foto 7). Urcăm mai departe spre o creastă, care se observă în stânga noastră (foto 8). Fâneţele prin care trecem sunt pline de flori iar miresmele lor şi liniştea locului îmbie la popas. Ajungem pe cresta zărită, în 30 minute de la intrarea în traseu. De acolo ne vom abate înapoi spre sud, pe un alt drumeag pe care îl zărim (foto 9). Atenţie, urcuşul mai departe, spre nord, ne conduce la frontiera cu Ucraina, care este foarte aproape de acest loc!

                          7

                          8

                          9

Spre est zărim în plan apropiat o altă parte a Poienii Cerbului peste care s-ar putea trece şi am ajunge în satul Straja iar în depărtare se vede Vârful Scorbura (990 m) peste care am trecut pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/din-putna-pe-varful-scorbura-muntii-obcina-mare  (foto 10). Ne înscriem pe creasta care coboară înapoi spre satul Falcău (foto 11). Spre stânga, către sud, în depărtare, în ultimul plan, se distinge un vârf înalt din Munţii Obcina Mare, Vârful Măgura Vacii (1158 m) (foto 12). 

                         10

                            11

                          12

Urcăm o mică pantă unde plantele din jur sunt uimitoare prin diversitate şi colorit (foto 13). Ne abatem privirea spre est şi, fiind mai sus, zărim şi mai departe, în ultimul plan, creasta pe care am efectuat traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/frumoasele-poieni-de-la-gura-putnei-la-voievodeasa-muntii-obcina-mare (foto 14).

                            13

                           14

Apoi, după ce trecem de un vârf secundar împădurit, coborâm spre Falcău (foto 15). Deja zărim o mare parte din Valea Suceava şi satul Falcău. Se vede şi podul de cale ferată peste care am trecut în descrierea porţiunii din Râul Suceava de la Falcău la Straja (https://sites.google.com/site/romanianatura10/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/falcau---straja-de-a-lungul-furioasei-suceava-muntii-obcina-mare ), respectiv reciproca fotografiei 2 sau 3 de pe acel traseu (foto 16, podul marcat cu săgeata roşie). Cu zoom am fotografiat de aici de sus acel pod (foto 17).

                           15

                          16

                             17

Mai coborâm foarte puţin şi avem vizibilitate spre vest şi nord-vest, către Valea Sucevei până departe. Zărim multe din trasele şi munţii importanţi din zonă. Spre stânga în imaginea 18 zărim partea de debut a Obcinii Mari, descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/muntii-obcina-mare-creasta-principala/muntii-obcina-mare-creasta-principala-partea-a-i-a  . Ceva mai la dreapta inconfundabilul Vârf Chepa (1159 m), descris la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/obcinile-brodinei/din-brodina-pe-varful-chepa-obcinile-brodinei . Între Obcina Mare şi Vârful Chepa se deschide Valea Brodina. Spre dreapta faţă de Vârful Chepa se vede Valea Sucevei înspre Ulma (partea din Râul Suceava dintre Ulma şi Sadău, https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-rasariteni/obcina-feredeului/ulma---sadau-spre-aval-pe-suceava-muntii-obcina-feredeului ). Mai spre dreapta se vede frumosul Vârf Cârmaciu, de 846 m iar imediat spre dreapta lui şi ceva mai departe este partea de final a traseului descris la https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/carpatii-rasariteni/obcinile-brodinei/catunul-norocu-obcinile-brodinei-lipit-de-granita-de-nord-are-trei-case-locuite . Mai spre dreapta este valea Pârâului Ciumârnar care se varsă în Râul Suceava în dreptul satului Falcău (foto 7 de pe porţiunea Falcău – Straja, https://sites.google.com/site/romanianatura10/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/falcau---straja-de-a-lungul-furioasei-suceava-muntii-obcina-mare ). Peisajul este frumos şi îmbie la popas.

                                  18

Coborâm mai departe pe acelaşi drumeag, care mai jos intră în pădure. Exact la intrarea în pădure întâlnim un mic pâlc de larice (foto 19). Apoi urmăm drumeagul principal prin pădure. Lateral mai apar poteci sau drumeaguri mai puţin umblate. Nu ne vom abate pe acele poteci deşi ca direcţie toate duc spre valea care este foarte aproape. Pe marginea drumeagului pe care coborâm găsim foarte multă zmeură, delicioasă (foto 20).

                        19

                            20

Mai jos întâlnim primele împrejmuiri ale unor mici poieni, semn că ne apropiem de civilizaţie iar drumeagul nostru este mai larg şi umblat. Se aude deja activitatea umană de la casele aflate foarte puţin mai jos. Undeva am zărit o veveriţă, prea agilă pentru a fi fotografiată. Pe frunzele unor copaci am zărit mici excrescenţe (foto 21, https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/vegetatie/gale-pe-ulm-la-bucuresti-si-onesti ). 

                              21

Mai coborâm câteva sute de metri şi ajungem foarte aproape de intrarea în traseu (tot la drumul 209G), pe care l-am parcus într-o oră, fără popasuri. 


Donează 30 de lei