Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
4 Privire dinspre aval; începutul traseului. Noi am ajuns până aici cu o Dacie Logan; ultimii 15 kilometri au fost parcurși cu viteză foarte mică, din cauza hârtoapelor dese de pe drum.
5 Începutul traseului.
2. Traseul triunghi roşu (Valea Rea - Curmătura Maliţa)
Este insuficient marcat. Se recomandă parcurgerea lui pe vreme cu vizibilitate bună, dar nu iarna, când puținătatea semnelor triunghi roșu va îngreuna și mai mult orientarea, mai ales dacă ne aflăm la prima parcurgere a traseului. Timpul de 3-4 ore până în Curmătura Malița apreciem că este indicat corect.
6
7
8
9
10
(La circa 200 metri amonte de stâlpul care arată debutul traseului, este punte solidă peste Valea Rea, făcută de ciobani pentru trecerea oilor către stâna din poiana din capătul aval/ dreapta al Brâului Darei. - vezi imaginea 11)
Imediat după debutul traseului trecem printr-o poiană cu un elegant foișor de vânătoare (stânga) și cu loc pentru popasul de scurta durată al tumelor de oi (dreapta). Trebuie să căutăm marcajul înspre sus și stânga, el începând de aici să se orienteze pe direcția sud-vest, urcând o potecă în serpentine, desfășurată mai mult prin pădure, cale care trece peste o serie de afluenți (imaginea 12) care nu ne lasă în lipsă de apă proaspătă.
11 Brâul Darei, văzut când urcăm către stâna din Furfuescu.
12
13 Stâna Furfuescu, Curmătura Malița și Muntele Preotesele, chiar în fundal.
14 Stâna Furfuescu; marcaje aplicate ca să fie văzute când vii dinspre Curmătura Malița.
Pe la 1680 metri altitudine ieșim din pădure în poiana unde se află stâna Furfuescu (imaginea 13). Pe partea opusă stânei sunt aplicate mai multe marcaje (imaginea 14), care pot să ne ajute atunci când venim din direcția inversă. De la stână vedem Curmătura Malița (imaginea 17). Pentru a regăsi poteca marcată trebuie să ne orientăm de la stână în ușoară coborâre către stânga, spre pădurea la marginea căreia găsim cărarea largă spre Curmătura Malița. După această coborâre avem numai de urcat, prin pădure, traversând alți afluenți. Când sosim în Curmătura Malița (imaginea 21, vedere către vest), găsim pe drum semnul triunghi albastru.
16 Localnic.
17 Curmătura Malița, deasupra pădurii.
18 De sub Curmătura Malița vedem stâna Furfuescu. Valea din centrul imaginii este Pojarna (cu Muntele Nisipuri în dreapta ei cum privim poza), urcând către circul glaciar Galbena.
20 Brâul Darei, văzut din Curmătura Malița.
21 Curmătura Malița, vedere către vest.
3. Traseul triunghi albastru (Curmătura Maliţa - Muntele Valea Lungă)
Din Curmătura Malița putem continua traseul către sud, peste Muntele Preotesele (imaginea 22; vezi şi ) sau ne putem apropia, mergând, după marcaj (într-un lung ocol mai întâi către vest, apoi către est și în fine către nord; imaginile 23-33), către Muntele Scărișoara Mică.
Câteva repere despre acest lung ocol, care ne poate deruta în orientare, mai ales pe vreme fără vizibilitate bună, din cauza marcajului insuficient de explicit, sunt necesare. Pornim din Curmătura Malița spre vest (imaginea 21), lăsând în urmă Muntele Preotesele (imaginea 22) ca să închidă orizontul spre sud. Noi mergem din Curmătura Malița pe latura din dreapta a drumului, care poartă marcajul triunghi albastru, suind. După circa 45 de minute sosim la clădirea din imaginea 23, aflată la baza unei interesante căldari glaciare (imaginile 30-32). Această clădire, acum nefuncțională (aflată cu 80 metri altitudine mai sus față de Curmătura Malița), care ne poate oferi doar adăpost temporar (dacă avem cortul la noi) a fost tabără pentru elevi… (izvor puternic la nivelul drumului).
22 Muntele Preotesele, aflat la sud de Curmătura Malița.
23 Mergem catre fosta tabără a elevilor.
24 Omag; apare de obicei în locuri cu umiditate importantă.
25 Vedem clădirea din dreptul căreia drumul va face, în urcare, o buclă de 180 de grade.
26 Clădirea din dreptul căreia drumul face, în urcare, o buclă de 180 de grade.
27 În versantul drept geografic al Vâlsanului vedem poiana în care se află stâna de la cea mai mare altitudine din Carpaţi.
28 În amonte de poza cu stâna de la cea mai mare altitudine din Carpați este culmea dominată de Vârful Picuiata (către dreapta imaginii); la dreapta acestuia se merge către Curmătura Vâlsanului, locul unde culmea pe care suim acum se unește cu cea pe care o vedem în imagine.
29 Vom ajunge lângă antena din fundalul imaginii.
30 Căldarea glaciară la baza căreia se află clădirea fostei tabere pentru elevi.
31 Lacul din căldarea glaciară.
32 Locul fostelor lacuri.
33 De aici scăpăm de ocolurile mari făcute de direcția nostră de mers.
Când ajungem la nivelul antenei din fundalul imaginii 29 (vezi imaginea 33) suntem pe drumul care acum ne dirijează mai bine către direcția nord, pe Muntele Valea Lungă; ne aflăm cu 100 metri diferență de nivel mai sus decât clădirea fostei tabere de elevi. De aici în continuare parcurgem traseul 73.