Munții Făgăraş, stâna de la cea mai mare altitudine din România, sub Picuiata
1 Stâna de la cea mai mare altitudine din România; vedere de la nord de Curmătura Maliţa, din versantul stâng geografic al Vâlsanului. Foto: Ică Giurgiu, Mihai Barbu, Diana Barbu.
2 Detaliu din imaginea 1.
Repet, este stână (adică aici se poate desfășura întregul proces de prelucrare a laptelui) și nu bordei (locul unde ciobanii vin cu oi fără lapte sau berbeci). Din câte cunosc despre munții noștri este stâna aflată la cea mai mare înălțime din Carpați; se află în stare bună. Are trei încăperi și pe lavițe încap 6 persoane. Până aproape de stână coboară și o ramificație din drumul auto de pe culmea marcată cu semnul turistic cruce roșie. La nord-vest de stână, într-o căldărușă înjnepenită, se află un mic lac, vizibil mai ușor dinspre înălțimi.
De la stână urcăm direct spre vest, ca să ieșim spre culmea principală și nu sunt probleme să găsim un drum care să ne convină. După 60 minute de la stână sosim la aproximativ 2200 metri, pe culme, având spre stânga noastră, mai jos de noi, drumul auto principal. Se deschide panoramă spre Vârfurile Ciortea (la stânga) și Lespezi - Negoiu (vezi aici). Apar semnele cruce roșie, aplicate pe pietre. Mergem de aici către nord, pe culmea paralelă cu Valea Vâlsanului; vom avea de urcat, dar și de coborât, pe plaiuri alpine, apoi peste vârfuri și de-a lungul unor spinări înguste și stâncoase. Până pe Vârful Picuiata facem în jur de 1½-2 ore. Spre dreapta noastră se deschid mai multe căldări glaciare, diverse ca formă și denivelări. Pe partea stangă a culmii, cum avansăm către nord, versanții nu prezintă urme glaciare ample și sunt puternic împăduriți.
3 În continuarea imaginii anterioare, către dreapta/ amonte, spre obârșia Văii Vâlsan. Foto: Ică Giurgiu, Mihai Barbu, Diana Barbu.