Cetatea dacică de la Piscul Crăsani

Dupa ce parcurgem ceva mai mult de 4 km, inainte de a traversa podul peste Ialomita, zarim spre stanga in sensul de mers, catre Crasanii de Jos, cateva coline fragmentate (foto 1). Spre acel loc ne indreptam, numit Piscul Crasani. Pe acele coline se spune ca a fost cetatea regelui dac Dromichete. Urmele ei se vad si astazi. Se poate ajunge la Piscul Crasani imediat cum traversam podul peste Ialomita insa am preferat sa intram cateva sute de metri in satul Crasanii de Jos si apoi sa ne abatem spre stanga. Piscul este imediat dupa ultimele case din sat. Cu cat ne apropiem mai mult observam ca in fata noastra este un foarte mic canion (foto 2) la baza caruia se afla un panou indicator (foto 3) care da cateva explicatii sumare despre ceea ce se afla deasupra. Drumul pe care am ajuns aici se abate spre stanga, in urcus usor, ocolind mica zona de abupt. Am preferat sa urcam direct printre acele maluri abrupte, spectaculoase (foto 4).

1

2

3

4

Peretii laterali sunt argilosi si au multe gauri, probabil facute de mici animale si pasari (foto 5). Intalnim cateva grote, sapate de apa, acoperite partial de radacini (foto 6).

5

6

Urmam o firava poteca spre partea superioara a acestei coline si de undeva de mai sus fotografiem spre inapoi portiunea de drum pe care am parcurs-o prin sat pentru a ajunge la baza dealului pe care il urcam (foto 7). Ajungem si in partea superioara a acestei coline unde intalnim din nou drumul pe care l-am parasit din dreptul indicatorului din imaginea 3. Aici putem vedea inca o data configuratia geologica a zonei: lut galben, uscat in bataia puternica a soarelui (foto 8).

7

8

Spre stanga fata de sensul de urcus se desprinde o alta zona de abrupt, destul de scurta ca lungime (foto 9). Unii copaci sunt infloriti iar florile sunt vizitate de albine (foto 10). Malurile abrupte au si aici multe gauri (foto 11).

9

10

11

Urcam pana intr-un punct de unde putem cuprinde cat mai mult din aceasta arie (foto 12). Sunt cateva inaltimi cu portiuni de abrupt intre ele. Le vom vizita pe fiecare. Deja intalnim un loc unde s-au facut sapaturi arheologice (foto 13).

12

13

Ceva mai incolo ajungem pe marginea unui mal inalt de unde surprindem si podul pe care l-am traversat pentru a intra in sat (foto 14). Ne mai deplasam cativa metri pe aceasta inaltime si gasim un loc unde s-au efectuat sapaturi arheologice (foto 15). Ajungem pe marginea nordica a acestui mal inalt de unde vedem un mic lac (foto 16). Se observa malul inalt si abrupt care constituia un mod de aparare natural al cetatii de pe Piscul Crasani.

14

15

16

19

Gasim fragmente de ceramica; au fost prelucrate acum 2000 de ani. Ne abatem usor spre vest, unde mai intalnim cateva santuri unde s-au facut sapaturi (foto 19). Fotografiem spre vest si putem vedea ca zona este destul de fragmentata (foto 20). Santuri adancite de ape se gasesc la tot pasul (foto 21).

20

21

Ne deplasam spre partea superioara a acestui pisc de unde vedem drumul care ajunge aici din vale si urmatorul pisc (foto 22). Ceva mai sus gasim urme ale unor vetre locuite de inaintasii nostri si scoase la lumina in timpuri mai apropiate noua (foto 23). Spre dreapta noastra se afla un mal inalt, argilos (foto 24).

22

23

24

25

Coboram apoi pe o poteca spre baza dealului si vedem iar podul peste care am trecut pentru a ajunge in sat precum si un cot pe care il face Ialomita (foto 25). Tot de acolo fotografiem spre satul Crasanii de Jos si spre drumul pe care am ajuns la baza Piscului Crasani (foto 26). In departare, spre vest, se observa alte portiuni de abrupt (foto 27).

26

27

Ajungem si la drum, exact la baza malului din imaginea 24 (foto 28). Urcam din nou cativa metri pe langa malul din stanga noastra pana intr-un loc unde s-au desprins cateva bucati mari din el (foto 30). In partea superioara, apa a sapat doua santuri adanci, aproape paralele (foto 31).

28

30

31

Dupa ce parcurgem si aceasta portiune facem cale intoarsa si coboram spre albia Ialomitei (foto 32). Ajungem pe malul abrupt al raului (foto 33).

32

33

Arbusti cu multi tepi asteapta sa infloreasca si sa le creasca frunzele. Gasim un loc pe unde putem cobori pana langa rau. Pe acolo, un sarpe se taraste cu repeziciune si se ascunde sub cativa bulgari de lut. Ne vom deplasa spre amonte si vom admira doua turnuri efemere de lut, desprinse din mal, care probabil ca in urma ploilor vor aluneca si se vor prabusi (foto 35). Raul curge domol (foto 36).

35

36

Urmam poteca de pe mal pana la podul peste rau. Lasam in urma o cetate, legende, locuri care au fost locuite de mai bine de 2000 de ani.