Castelul din Carpaţi / Cetatea Colț, în Munţii Retezat; viaţa lui Jules Verne în România

Istorie literară

O parte din drumurile care se indreapta spre cetatea/ castelul Colt sunt intampinate de panouri care anunta ca intram pe circuitul "Jules Verne".

Citisem, de mult, Castelul din Carpati, al autorului francez. Apoi, pentru ca vazusem cetatea Colt, am recitit romanul scris in 1892 (editia 1980, Editura Ion Creanga, Bucuresti).

Iata cateva extrase din acest volum: "...de la poalele Retezatului care domina o vale fertila..."; "...soptea ...Jiul valah"; ciobanul Frig este din satul Veresti, de pe versantul meridional al Muntelui Plesa; "castel... pe o culme singuratica a Pasului Vulcan, in partea superioara a unui podis numit Dealul Gorgan..."; castelul este pe malul drept al Jiului (vezi pagina 11 din roman).

Din respectiva traducere, care, dupa ce da “reperele” geografice ne lasa in mare incurcatura daca incercam sa ni le imaginam corelate in spatiu (de exemplu, contradictia: satul Veresti este pe versantul meridional al Muntelui Plesa, dar pe malul... drept al Jiului de Vest) aflam ca Ion Hobana, in volumul 20.000 de pagini in cautarea lui Jules Verne (Bucuresti, Editura Univers, 1979) are un capitol, Cantecul amintirii, in care comenteaza romanul lui Jules Verne despre castelul din Carpati.

Am reusit sa gasesc cartea lui Ion Hobana, am citit-o si nu va recomand sa nu o lecturati. Aflam din capitolul respectiv o serie de date interesante din punct de vedere istoric. Nu le redau, nici macar in sinteza, pentru ca v-as incurca si mai mult cu elemente care nu prea pot fi verificate. Apoi, Ion Hobana adopta ipoteza lansata de Simion Saveanu, care crede ca sursa de inspiratie pentru castelul din roman a fost cetatea/ castelul Colt.

Nu ma lansez in analizarea ipotezelor si contraditiilor nascute de ele, ar fi o discutie prea lunga si cred ca aici oarecum inutila; pentru ca elemente importante, care ar fi putut risipi o parte din indoielile privitoare la localizarile geografice din roman - dand verdictul fictiune sau transpunere literara a unor repere existente - nu au fost luate (sau nu au putut fi luate) in considerare de catre Ion Hobana si Simion Saveanu, ca de exemplu: hartile topografice din perioda sfarsitului de secol XIX; recensamintele administratiei din aceea vreme.

Mult mai "politist" este volumul lui Simion Saveanu, Pe urmele lui Jules Verne in Romania (Editura Albatros, Bucuresti, 1980). Sunt mai insistent decat in paragraful anterior ca sa va recomand citirea lui. Veti descoperi multe fapte inedite, interesante, legate de Jules Verne, petrecute la... Curtea de Arges, Homorod sau Bucuresti. Si - ciudat ca nici una dintre persoanele care se misca in intimitatea marilor biblioteci nu a preluat stafeta, raspunzand cu da sau nu ipotezelor avansate de Simion Saveanu - veti intelege ca exista sansa ca poate chiar Dvs., intamplator desigur, sa puteti demonstra ce s-a intamplat cu cativa ani mai putin clari din biografia lui Jules Verne!

Nu stim daca Jules Verne si-a inchipuit ca unii romani vor incerca sa descifreze ce a fost informatie exacta si ce anume imaginatie in asezarea castelului din Carpati. Ce-i drept, nu am citit editia in franceza, ca sa-mi dau seama daca si acolo autorul amesteca (voit?) sudul cu nordul; si sa vad mai ales care sunt acolo denumirile exacte de locuri si oameni, pentru ca traducerile romanului le-au aranjat in functie de vremurile cand au aparut. Vezi mai mult despre relief România.

Daca Jules Verne a vrut sa ne lase o sarada literara, a reusit. Pentru ca sarada geografica nu este; datele topo si toponimele, veridice in buna parte (raportate la cunostintele noastre de azi), se contrazic teribil.

vezi și Castelul din Carpați, de Jules Verne, o mică Iliadă

vezi continuarea la

Donează 30 de lei