Pe Valea Vărbilău suim la uriaşele panorame montane ale Vârfului Păltinet , Munţii Grohotiş

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Iulian Mocanu (Slănic), Ionuţ Mocanu (Ştefeşti), Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

imagini: Ică Giurgiu 

1.   Descrierea Văii Vărbilău, urcare pe Muntele Păltinet 

Din Slănic Prahova pornim către sud, pe drumul spre Ploieşti. La aproximativ 6 kilometri de Slănic ajungem la ramificaţia spre dreapta a şoselei asfaltate (către localitatea Bertea) care ne apropie de localitatea Ştefeşti (iat-o pe harta alăturată îm baza paginii, la baza ei, imediat la vest de Slănic; mai multe informaţii despre Munţii Grohotiş găsim la ). Fie această ramificaţie, pe care o notăm cu 1 pentru descrierea care urmează, punctul de kilometraj şi altitudine zero. 

Din punctul 1 până la ramificarea spre dreapta (punctul 2) a drumului asfaltat care porneşte direct spre Ştefeşti facem 6 kilometri şi urcăm 50 metri diferenţă de nivel. 

După ce parcurgem 5,6 kilometri dincolo de punctul 2 de reper pe acest din urmă drum, apare pe stâpii de beton pentru curent electric semnul turistic bandă albastră (fără săgeată indicatoare privind destinaţia lui).

Mai parcurgem alţi 2,3 kilometri şi ajungem la fosta şcoală Vulpea (punctul 3, vezi harta alăturată în baza paginii), actualul cap al microbuzului pentru călători. Am urcat până aici (faţă de punctul 1) 200 metri diferenţă de nivel şi suntem, tot faţă de punctul 1, la 12,9 kilometri distanţă. Aici apare pe dreapta drumului, pe un stâlp de beton pentru curent, semnul turistic punct roşu (fără săgeată indicatoare privind destinaţia lui) care merge spre satul Vulpea. 

Din punctul 3 mai parcurgem 0,5 kilometri, urcând 20 metri diferenţă de nivel şi se termină asfaltul şi casele din localitatea Ştefeşti (punctul 4). 

Mai parcurgem 1 kilometru spre amonte (urcând 20 metri diferenţă de nivel) şi, din dreapta, vine apa Brădetului (vezi harta alăturată), peste un prag amenajat (punctul 5). Pe stânga este o captare de apă din debitul Vărbilăului. La 200 metri spre aval de aici pleacă drum pietruit spre amontele Văii Brădet şi pe el se duce semnul turistic bandă albastră. 

La 0,1 kilometri spre amonte faţă de punctul 5 este, pe dreapta drumului, un izvor cu troiţă pe partea dreaptă a drumului (punctul 6), de unde multă lume din Ştefeşti vine să ia apă. Suntem aici (faţă de punctul 1) la 250 metri diferenţă de nivel şi, tot faţă de punctul 1, la 14,5 kilometri distanţă. 

Mai parcurgem încă 1,1 kilometri spre amontele Vărbilăului (punctul 7) şi, sus pe versantul drept geografic (deci pe stânga drumului cum urcăm) se văd Colţii Păltinetului (aflaţi pe rama sudică a platoului/ golului alpin de pe Vârful Păltinet), acolo unde este şi o peşteră (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura45/home/carpatii-rasariteni/muntii-grohotis/muntii-grohotis-harta-si-ghid ) (imagini 1, 2). 

                                           1  Colţii Păltinetului
                    2   Colţii Păltinetului

La 0,7 kilometri amonte de punctul 7, spre dreapta se desprinde drum forestier de 2,6 kilometri, pe Valea Pietrii. Acesta duce în direcţia Vf. Cu Coanu (sau Cucoane, după localnici) din apropierea mai celebrului Vârf Tirifoiu (Trifoiu), de 1372 metri (vezi harta din baza paginii). Suntem aici, în punctul 8, la 16,3 kilometri distanţă faţă de punctul 1 şi am urcat 300 metri diferenţă de nivel faţă de punctul 1. 

După alţi 0,5 kilometri (aceeaşi altitudine ca la punctul 8) este o cabană forestieră (punctul 9) şi, de multe ori, o barieră limitează aici accesul autovehiculelor înspre amonte. 

După alţi 1,6 kilometri parcurşi înspre amontele Văii Vărbilău (punctul 10), am mai câştigat 80 metri diferenţă de nivel, valea s-a îngustat şi, pe dreapta cum urcăm, apar primii pereţi din Cheile Vărbilăului (imaginea 3). 


3  Cheile Vărbilăului, intrarea aval













             4


5   Cheile Vărbilăului




Mai mergem 1,1 kilometri spre amonte. În dreptul punctului 11 de reper tocmai am depăşit zona de chei din imaginea 5 (privire spre aval) şi ajungem în dreptul unui scoruş de munte de pe malul drept geografic (imagini 6-8). Suntem aici la 19,5 kilometri distanţă faţă de punctul 1 şi am urcat 440 metri diferenţă de nivel faţă de punctul 1. 

6













7















8


După alţi 2,8 kilometri parcurşi spre amonte ajungem în punctul 12 de reper. Tocmai s-au terminat Cheile Vărbilăului. Suntem la 22,3 kilometri distanţă faţă de punctul 1 şi am urcat 550 metri diferenţă de nivel faţă de punctul 1. Ne aflăm aici exact între micuţa cabană forestieră de la Valea Albă, aflată pe dreapta drumului, lângă drum şi grajdul pentru animale din dreptul cabanei, aflat pe partea stângă a drumului cum urcăm. Pe partea dreaptă geografic a apei Vărbilăului se vede clar începutul unui drum forestier lat, care porneşte spre sud. El permite în prezent acces foarte bun la golul alpin al Vârfului Păltinet. După ce parcurgem aproximativ 1,5-2 kilometri spre amontele acestui drum din bazinul Secărei, spre stânga noastră, sus de tot, spre sud-vest sud, la limita superioară a pădurii (mai sus cu aproximativ 250 metri diferenţă de nivel) se întrezăreşte marginea golului alpin. Părăsim drumul forestier (punctul 13) şi începem să urcăm prin pădure. Panta este moderată, câştigăm altitudine şi după aproximativ 30 de minute de urcuş întâlnim alte foste drumuri forestiere. Nu schimbăm direcţia pe care am început să urcăm şi după alte aproximativ 20 de minute atingem poteca largă care duce spre stâna Păltinet (imaginea 14); o urmăm spre stânga şi vom sosi în partea nordică a platoului cu depresiuni şi peşteri din zona Vârfului Păltinet (harta detaliată a locului o găsim la https://sites.google.com/site/romanianatura45/home/carpatii-rasariteni/muntii-grohotis/muntii-grohotis-harta-si-ghid ). 

Pentru cunoaşterea mai bună a Văii Vărbilău mai mergem din punctul 12 spre amonte. După 0,3 kilometri se desprinde la dreapta (punctul 14) drumul forestier Clăbucet (de 2,57 kilometri), la 570 metri diferenţă de nivel faţă de punctul 1.   

Mai avansăm 0,2 kilometri spre amonte (620 metri diferenţă de nivel faţă de punctul 1) şi ajungem la locul de formare a apei Vărbilăului, din Clăbucetul care vine dinspre stânga noastră şi Valea Albă care soseşte dinspre dreapta (punctul 15). Aici se desprind spre stânga noastră, pe malul drept geografic al locului, poteci de exploatare forestieră care duc spre altitudine (zona Muntelui Secar). 


9

Continuăm avansarea spre amontele Văii Clăbucet şi după 2,4 kilometri sosim la vagoanele muncitorilor forestieri care lucrează în zonă (imaginea 9), punctul 16. Suntem aici la 25,2 kilometri distanţă faţă de punctul 1 şi am urcat 740 metri diferenţă de nivel faţă de punctul 1. 











2.   Urcare pe Muntele Secar 


10   Muntele Trifoiu


Dacă alegem să suim spre înălţimile din versantul drept geografic al apei Vărbilăului, din dreptul punctului 15 de reper descris mai sus avem de suit o diferenţă de nivel de aproximativ 300 de metri, cu pantă neuniformă; vom merge prin pădure, pe poteci discontinue. Cam pe la jumătatea ascensiunii începem să avem panorame cu Muntele Trifoiu/ Tirifoiu (vezi harta) din versantul stâng geografic al Vărbilăului (imagini 10, 11)

           11   Muntele Trifoiu    

Sosim în zona stânei Secar (imaginea 12) de unde, spre sud, avem perspectiva Vârfului şi platoului Păltinet (imaginea 13). 

                    12   Stâna Secar

                             13   Muntele Păltinet

Cum marcajele turistice din această parte a masivului sunt practic inexistente pe teren, ca să trecem de pe Muntele Secar pe Muntele Păltinet sunt şanse puţine ca să nimerim şaua de cea mai mare altitudine care permite acest parcurs; mai curând vom sosi în Valea Secărei (vezi harta şi informaţiile de mai sus referitoare la punctul 13 de reper), după ce coborâm o diferenţă de nivel de aproximativ 240 metri, vale de unde putem sui însă fără probleme pe Păltinet, potrivit descrierii de mai sus.

3.   Panorame montane generoase din zona Vârfului Păltinet 


14   Poteca de pe Păltinet






După ce am ajuns pe poteca largă (de căruţă) care duce spre stâna Păltinet (imagini 14, 19), de o parte şi alta a ei culorile toamnei fac peisaj de pastel (imagini 15, 16). 

          15   Pe poteca de pe Păltinet

             16   Pe poteca de pe Păltinet

Masivul montan în care ne aflăm, Munţii Grohotiş, îşi dezvăluie vârful somital şi creasta (imagini 17, 18); în spatele lui desluşim o porţiune din Munţii Ciucaş (imaginea 17; iată ghidul lor la  ).

http://www.romania-natura.ro/node/359
         17  Munţii Grohotiş, cu vârful omonim, cel mai înalt; pietros, în fundal, Ciucaşul

http://www.romania-natura.ro/node/359
        18  Munţii Grohotiş, cu vârful omonim, cel mai înalt

                                   19  Poteca din partea nordică a platoului Păltinet

Avem panorame extraordinare către Munţii Neamţului/ Gârbova (imagini 20-23; ghid la ), Munţii Baiului (imagini 23-25; ghid la ) şi Munţii Bucegi (imagini 24-25; ghid la http://romania-natura.ro/node/178 ).

          20   Creasta principală din Munţii Neamţului, în dreapta; spre stânga, Munţii Baiului  

         21   Creasta principală din Munţii Neamţului  

         22   Creasta principală din Munţii Neamţului  

          23   Creasta principală din Munţii Neamţului, în dreapta; spre stânga, Munţii Baiului  

         24   Munţii Bucegi, ultimul plan; Munţii Baiului, penultimul plan 

                    25   Munţii Bucegi, ultimul plan; Munţii Baiului, penultimul plan 














      26   Gentiana germanica


Pe stâncăriile din partea nordică a platoului cu depresiuni Păltinet găsim genţiene (imaginea 26), înalte de vreo doi centimetri (Gentiana germanica/ Gentianella g., vezi https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/carpatii-rasariteni/trotusului/muntii-trotusului-flora-gentiene ).

De pe aceste stâncării vedem bine partea estică a platoului cu depresiuni şi peşteri Păltinet (imaginea 27).

                    27   Platoul cu depresiuni şi peşteri Păltinet, partea lui estică
Ċ
Vasile Giurgiu,
7 nov. 2015, 10:14