Ioan Dobrescu, exploratorul din Câmpulung, 1923-2011
Descoperitor al celui mai adânc aven din România. Era plin de viaţă, în sensul bun al cuvântului, şi plin de vitalitate. Plăcut la vorbă şi dialog, niciodată cu coada pe sus, indiferent cât de mic era cineva pe lângă el. A fost o plăcere să mergem la explorări speologice prin Piatra Craiului şi Culoarul Rucăr-Bran. Nu l-am cunoscut ca militar, nici activ, nici în rezervă şi nu am de ce să fac referiri la viaţa lui plătită.
Am regretat întotdeauna că nici unul dintre ciracii speologi din Câmpulung nu l-a secondat mai bine, mai mult, mai constant în ale evidenţelor speologice şi scrisului despre peşteri. Pentru că Domnul Dobrescu, Nea Dobrescu era implicat în atât de multe activităţi încât nu a avut niciodată vreme suficientă pentru migăloasa muncă de consemnare, centralizare şi finalizare a descoperirilor. A descoperit sute de peşteri prin Culoarul Rucăr-Bran şi Piatra Craiului. Din păcate, o dată cu el au dispărut şi multe conexiuni spre aceste cavităţi.
Ică Giurgiu, stânga şi Ioan Dobrescu, la mijloc, într-una din turele de explorare din anul 1975 în zona Posada; pusesem cortul chiar sub şoseaua Rucăr - Podul Dâmboviţei. Foto: Oprea Bleonţ.
În noiembrie 1975, înainte de explorare la Avenul Bârnoaia: Mircea Nicolae, Ioan Dobrescu, Ică Giurgiu, Oprea Bleonţ, Bebe Tonghinoiu (de la stânga la dreapta).
În faţa Peşterii din Pleaşa, la data descoperirii continuării, iunie 1975. De la stânga: Ioan Dobrescu, Ică Giurgiu, Oprea Bleonţ.
(extras de la)
Generalul de brigadă în retragere Ioan Dobrescu s-a stins din viaţă duminică, în mai 2011. Împlinise 88 de ani. Pentru că s-a simţit rău, sâmbătă seară a fost transportat la Spitalul Municipal. A murit acasă, însă, duminică în jurul orei 9. „Ţică” Dobrescu, aşa cum era cunoscut printre musceleni, era o emblemă a oraşului, fiind nelipsit la evenimentele cele mai importante.
Generalul Ioan A. Dobrescu provenea dintr-o familie numeroasă, fiind cel mai mare dintre cei 8 fraţi. S-a născut în Bughea de Sus, pe 23 martie 1923. Chiar şi după pensionare, acesta s-a implicat în problemele de orice fel ale judeţului şi ale Câmpulungului.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, avea 21 de ani şi a fost încorporat, în 1944, la Compania de Meteorologie, Regimentul 1, Aerotransmisiuni, Bucureşti. A ieşit cu bine dintr-un război în care nu ştia dacă va prinde ziua de mâine, moment în care s-a întors în Câmpulung Muscel. A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri. Ca ofiţer a fost detaşat la Braşov, ca lector la Şcoala de Ofiţeri AA Braşov şi apoi la Centrul de Instrucţie al Artileriei A.A., formând multe promoţii de cadre militare superioare. Apoi a fost mutat la Bucureşti devenind locţiitorul Garnizoanei Capitalei, cu gradul de căpitan.
Pe lângă viaţa militară, a dus şi o viaţă culturală şi socială la fel de bogată în realizări, îndeplinind mai multe funcţii de conducere, dar cu gândul tot la armată. S-a implicat în presa militară, în acţiunile Cultului Eroilor, publicând două cărţi cu eroii musceleni şi alte trei despre speologie şi geografie, în colaborare cu scriitorii Paul Everac şi Cici Constantin. A fost cunoscut ca o emblemă a speologiei muscelene şi chiar naţionale, descoperind mai multe peşteri şi înfiinţând Clubul Speologic Piatra Craiului. Pentru intensa sa activitate în slujba patriei, a fost înaintat în grad până la general de brigadă, fiind o mândrie pentru familia sa şi a localităţii în care a trăit, fiind apreciat de toţi cei care l-au cunoscut.
Generalul Dobrescu a fost înmormântat la loc de cinste, lângă eroii musceleni, având parte de onoruri militare, în cinstea sa trăgându-se trei salve de artilerie. Au luat parte la funeralii reprezentanţi ai armatei, precum şi numeroşi prieteni, oameni care l-au cunoscut de-a lungul anilor şi care l-au apreciat.
Ioan A. Dobrescu, nelipsit de la evenimentele veteranilor de război din toată ţara, era prezent în fruntea delegaţiei muscelene, anual, la Alba Iulia, cu ocazia zilei naţionale a României, transmiţând mesaje patriotice de la tribuna oficială. Fostul veteran de război, autor al cărţii „In memoriam, eroii şi veteranii Muscelului”, a redat în 520 de pagini, actele de patriotism a peste 600 de eroi, pentru care a primit Diploma de Onoare a M.A.N., dar şi titlul de „Fiu al Argeşului şi al Muscelului”, aşa cum va rămâne în memoria celor care l-au cunoscut.