Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Ciucaşul reprezintă o grupă de munţi foarte fotogenici pe tot parcursul anului. Vezi ghidul masivului la şi traseul de iarnă descris la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/ciucas/pasul-bratocea---cabana-ciucas-iarna-pe-viscol-muntii-ciucas.
Am pornit într-o minunată dimineaţă, la sfârşitul lui octombrie 2015, pe Valea Berii, spre cabana Ciucaş. Intrarea în traseu am facut-o de la intersecţia acestei văi cu DN1. Se poate ajunge aici fie dacă urcăm cale de 7 km dinspre staţiunea Cheia, pe DN1 înspre Braşov fie dacă pornim tot din staţiunea Cheia pe poteca marcată cu cruce albastră care ajunge tot la DN1, ceva mai jos de intrarea pe Valea Berii. Marcajul pe care îl vom urma şi noi mai departe pe această vale este tot cruce albastră.
Imediat cum ne înscriem pe drumul care urmeză Valea Berii muntele se arată în toată splendoarea sa (foto 1). Culoarile toamnei, cerul albastru şi stâncăriile care apar prin pădure îmbie la popasuri pentru a face fotografii (foto 2).
1
Ceva mai sus se văd stâncării impresionante (foto 3). Urcăm mai departe, panta este mică iar peisajul de vis. Undeva pe stânga în sensul de urcuş observăm în pădure o stâncă cu multe grote (foto 4).
2
3
4
5
6
7
8
Ajungem la o intersecţie de trasee turistice marcată de săgeţi indicatoare (foto 5-7). Mai sus depăşim locul numit Fântâna lui Ioan, după fondatorul Asociaţiei turistice România Pitorească, în 1940 (foto 8). Din acest loc panta devine mai mare. Continuăm urcuşul (foto 9) şi treptat ieşim din pădure în golul alpin. Încep să se vadă crestele munţilor din jur şi vântul îşi face simţită prezenţa. Încă puţin şi ajungem în vecinătatea cabanei Ciucaş. În fundal zărim impresionantele stâncării ale Ciucaşului (foto 10).
9
10
După un popas în vecinătatea cabanei pornim pe traseul marcat cu bandă roşie, spre Vârful Ciucaş (foto 11). Cerul e senin iar peisajul foarte frumos în orice direcţie ne uităm. Ceva mai sus de cabană întâlnim un mic lac (foto 12).
11
12
Traversăm apoi un mic pâlc de pădure şi câţiva jnepeni dar poteca este foarte bine vizibilă. Ajungem în dreptul imenselor stânci carcateristice Ciucaşului (foto 13). Poteca pe care o vom urma se află în dreapta acestor stânci, în imaginea 13.
13
14
15
16
De altfel găsim şi săgeţi indicatoare (foto 14-16). Pe la baza acestor stânci, spre stânga faţă de sensul de mers (foto 17), am făcut astă iarnă filmul de la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/ciucas/pasul-bratocea---cabana-ciucas-iarna-pe-viscol-muntii-ciucas, după imaginea 53. Ne înscriem pe poteca care duce spre vârf, în urcuş destul de accentuat (foto 18). Muntele arată superb. Undeva mai sus părăsim temporar poteca marcată urcând pe alte poteci nemarcate spre imensele turnuri pe care le zărim. Pe alocuri sunt porţiuni mai abrupte care necesită atenţie sporită. Ajungem sub un prim turn (foto 19) care impresionează prin mărime şi aspect.
17
18
19
20
Undeva zărim o stâncă desprinsă din turnul principal care parcă stă sprijinită de acesta (foto 20). Urcăm atenţi prin aceste locuri fără să ne apropiem prea mult de marginea imenşilor pereţi. Stânci cu forme interesante zărim la tot pasul (foto 21). Ne înscriem pe poteca care duce spre vârf, în urcuş destul de accentuat (foto 18). Muntele arată superb. Undeva mai sus părăsim temporar poteca marcată urcând pe alte poteci nemarcate spre imensele turnuri pe care le zărim. Pe alocuri sunt porţiuni mai abrupte care necesită atenţie sporită. Ajungem sub un prim turn (foto 19) care impresionează prin mărime şi aspect.
21
22
23
24
Ne deplasăm mai departe printre aceste uimitoare stânci pe potecile făcute de turişti. Zărim undeva spre nord o imensă stâncă care pare să fie detaşată de peretele stâncos care duce spre vale (foto 24) iar valea de sub noi arată feeric (foto 25).
25
Coborâm cu atenţie spre poteca marcată şi continuăm urcuşul pe ea (foto 26). Spre vest, prin dreptul unui turn, zărim in depărtare Munţii Bucegi, şi ei luminaţi frumos de soarele de toamnă (foto 27). În partea opusă, spre Buzău, munţii sunt mai domoi (foto 28).
26
27
28
Urcăm mai departe şi zărim creasta care coboară spre Pasul Bratocea, în plan apropiat (foto 29). Pe acea creastă vom coborî după ce atingem vârful. Poteca urcă mai abrupt pe alocuri ba chiar are şi porţiuni ceva mai expuse însă fără dificultăţi de netrecut. Atenţie doar în aceste locuri dacă este gheaţă (foto 30).
29
30
31
32
Zărim deodată în stânga noastră în sensul de urcuş câteva interesante stânci numite Babele la sfat (foto 31). Există o potecă laterală până la ele. Ne abatem pe ea şi de lângă acele stânci vedem alte imense turnuri stâncoase (foto 32). Continuăm urcuşul spre vârf (foto 33). Bucegii arată minunat în depărtări (foto 34).
33
34
La un moment dat zărim vârful, în stânga în imaginea 35. Mai urcăm puţin. Zărim Masivul Piatra Mare cu stâncăriile sale (foto 36). Încă puţin şî atingem vârful (foto 37). Peisajul ne taie răsuflarea. Tablele indicatoare de pe vârf arată diferitele direcţii şi marcaje (foto 38 şi 39).
35
36
37
38
39
40
Undeva, departe spre nord-vest, se zăreşte oraşul Braşov (foto 40). Spre nord muntele arată ca în imaginea 41.
41
După ce admirăm pe îndelete tot ce se vede de pe acest frumos vârf, coborâm spre Pasul Bratocea urmând marcajul bandă roşie (foto 42). Pierdem repede în altitudine şi ne apropiem de alte frumoase stâncării (foto 43).
42
43
44
45
Uneori poteca se strecoară printre valuri de pământ şi pereţii din dreapta noastră în sensul de coborâre (foto 44). Şi pe aici formele pietrelor sunt care de care mai interesante (foto 45).
Trecem pe sub câţiva imenşi pereţi (foto 46) admirând peisajul dinspre sud şi vest (foto 47). De abia mai jos ne dăm seama pe sub ce pereţi imenşi am trecut (foto 48). Privim stâncile pe care le-am depăşit în urcuşul spre vârf prin partea lor estică, pe care le vedem acum din alt unghi (foto 49).
46
47
48
49
Coborâm pe poteca foarte bine marcată şi vizibilă (foto 50) şi ajungem în vecinătatea locului de unde am luat hotărârea astă iarnă să nu urcăm din cauza ceţii.
50
51
Zărim un alt grup de stânci care stârneşte imaginaţia (foto 51). Spre dreapta în sensul de coborâre zărim valea pe care ne vom înscrie în câteva minute precum şi potecile pe care le vom străbate (foto 52). Deocamdată admirăm un alt grup imens de stânci (foto 53).
52
Ajungem la un stâlp indicator unde o săgeată este desprinsă dar stă sprijinită la baza stâlpului (foto 54); celelalte săgeţi sunt prinse corespunzător (foto 55 şi 56).
53
54
55
56
Din acest punct putem continua pe două variante. Prima este să urmăm poteca marcată cu bandă roşie spre Pasul Bratocea, variantă descrisă în sens invers pe traseul de iarnă. A doua variantă, cea pe care am ales-o acum, este una marcată parţial cu triunghi roşu. Recomand acest traseu doar pe vreme bună, când avem vizibilitate. Nu vom urma tot traseul triunghi roşu care de altfel nici nu apare scris pe săgeata respectivă. Înainte de a coborî privim spre sud, la impresionantele stânci ale Ciucaşului (foto 57).
57
58
Coborâm spre dreapta faţă de sensul de mers până aici, pe sub o imensă stâncă pe care zărim triunghiul roşu (foto 58). De mai jos privim spre înapoi (foto 59).
59
După câteva minute de coborâre traseul marcat cu triunghi roşu coboară spre dreapta faţă de sensul de mers, printre jnepeni. Se zăreşte un stâlp indicator ceva mai jos. Din acest punct părăsim marcajul şi ne abatem spre stânga, pe cât posibil pe curba de nivel, pe sub stâncile Vârfului Bratocea (foto 60). Am spus pe cât posibil deoarece întâlnim jnepeni iar traseul este nemarcat. Totuşi sunt câteva poteci care se strecoară printre aceşti jnepeni (foto 61).
60
61
Uneori trebuie să urcăm spre baza acestor stânci pentru a depăşi porţiunile cu jnepeni deşi aceştia nu sunt foarte mari aici (foto 62). Efortul este răsplătit de frumuseţea peisajului şi formele interesante ale stâncilor (foto 63).
62
63
După ce depăşim aceste impresionante stânci (foto 64) zărim ceva mai jos poteca marcată cu bandă roşie iar în zare altă culmea stâncoasă a Zăganului (foto 65).
64
65
Găsim poteci printre jnepeni care ne conduc spre traseul marcat (foto 66). O dată ajunşi în poteca marcată privim spre înapoi (foto 67) apoi continuăm traseul spre vale. Poteca traversează mai jos un imens jnepeniş (foto 68). Undeva în dreapta noastră faţă de sensul de mers, zărim spre vale frumosul Vârf Tesla, de 1613 m (foto 69). Ceva mai jos găsim un stâlp indicator care arată că dacă vom coborî pe traseul marcat cu triunghi galben vom ajunge în 2 - 2,5 ore la cabana Babarunca (foto 70). Tot pe acel stâlp este montată o săgeată indicatoare (foto 71).
66
67
68
69
70
71
72
Părăsim traseul care duce spre Pasul Bratocea nu înainte de a mai privi splendida creastă a Zăganului (foto 72) şi ne înscriem pe traseul marcat cu triunghi galben (foto 73). Pierdem foarte repede în altitudine şi mai jos suntem deja la limita superioară a pădurii (foto 74).
73
74
Poteca depăşeşte câteva stâncării şi unde sunt schimbări de direcţie acestea sunt marcate corespunzător (foto 75). Imediat mai jos intrăm într-o pădure de brad destul de întunecoasă (foto 76). Depăşim o mică poiană în care marcajul se abate spre dreapta, în coborâre iar mai jos intrăm într-o imensă poiană unde ne întâmpină o stâna părăsită (foto 77).
75
76
77
Exact cum intrăm în poiană găsim un stâlp indicator (foto 78). Traseul urmează apoi liziera pădurii care treptat îşi schimbă culoarea deoarece pierdem în altitudine iar brazii sunt înlocuiţi de foioase (foto 79). Mai jos poteca intră în pădure nu înainte de a fi marcată corespunzător (foto 80).
78
79
80
81
Parcursul prin pădure este o încântare pentru ochi. Culorile toamnei sunt de nedescris (foto 81). Parcurgem poteca care se lărgeşte, traversând porţiuni luminate feeric de soarele aflat spre apus (foto 82). Totul este pitoresc, la superlativ (foto 83). Mai jos poteca capătă aspectul unui drumeag, acoperit complet de frunze ruginii (foto 84). Întâlnim o intersecţie (foto 85). Putem să ne abatem pe oricare din cele două ramificaţii, ele se reunesc mai jos.
82
83
84
85
86
87
Am preferat ramura din stânga în sensul de coborâre. Undeva mai jos găsim o săgeată indicatoare (foto 86) şi ieşim într-o vastă poiană de final de traseu (foto 87). Spre dreapta în sensul de coborâre zărim din nou impresionantul Vârf Tesla (foto 88).
88
89
90
Încă puţin şi ajungem lângă DN1 pe un mic parapet lângă care se află un stâlp indicator pe care sunt montate două săgeţi (foto 89, 90). Aici se termină frumosul traseu prin Ciucaş. Suntem în zona Babarunca, la 27 km de Braşov.
Page updated
Google Sites
Report abuse