Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
6 Așezat pe poteca ce trece pe la Peștera Mică (și duce imediat la Peștera lui Bogdan), Gabriel Silvășanu privește de sus cariera pe buza căreia se află cele trei peșteri (Tunelul Apelor, Mică, Bogdan) (vezi și imaginea 22). Foto: Ică Giurgiu.
7 La intrare în Peștera lui Bogdan. Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu (în imagine).
8 Intrarea în Peștera Mică (în stânga jos) și în Peștera lui Bogdan (dreapta sus). Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
9 Intrarea în Peștera lui Bogdan (vedere din interior). Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
Geologie
Pesterile din cariera Piatra Arsa sunt dezvoltate in calcare recifogene (facies urgonian) care constituie klippa cu acelasi nume (klippă = bloc urias de calcare, aflat intre alte tipuri de roci). In imprejurimile Sinaiei mai sunt doua klippe de aceeeasi dimensiune ca si klippa Piatra Arsa, adica aproximativ 1 kilometru lungime: klippa Furnica si klippa Sfanta Ana. Klippa Piatra Arsa este in continuarea klippei Sfanta Ana, catre nord de ea, insa separata de aceasta din urma prin conglomerate si gresii in bancuri groase. Calcarele stau pe flisul marno-grezos al barremian-aptianului. Calcarele au culoare alba, alb-galbuie, structura pseudooncolitica si prezinta diaclaze umplute cu calcit.
10 Galeria aflată imediat după intrarea în Peștera lui Bogdan pune clar în evidență perioada când aceste spații au fost total inundate (mai târziu apa curgând cu nivel liber). Foto: Ică Giurgiu, Dan Petrescu.
Peştera lui Bogdan
Lungime 141 metri, denivelare +5 metri. Cele doua diaclaze care au determinat formarea pesterii (aflate la debutul si finalul ei) au la locul de intersectie o sala de (8 x 4) x 7 metri inaltime (imaginea 8).
11 Labirintul dezvoltat pe verticală și orizontală care începe după limita de pătrundere a luminii de la exterior (săli, puțuri, galerii) (vezi harta 22) pune și el în evidență perioada când aceste spații au fost total inundate, apa curgând apoi cu nivel liber. Foto: Ică Giurgiu, Bogdan Constantinescu, Alexandra Candet.
12 În labirintul dezvoltat pe verticală și orizontală care începe după limita de pătrundere a luminii de la exterior (săli, puțuri, galerii) (vezi harta 22). Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
13 În labirintul dezvoltat pe verticală și orizontală care începe după limita de pătrundere a luminii de la exterior (săli, puțuri, galerii) (vezi harta 22). Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
Chiar de la intrarea in pestera (imaginea 10, stânga) se observa un nivel de eroziune; spre interior vedem si pana la 4 nivele. De la intrare mergem pe diaclaza pana in sala. Galeria continua de aici pe a doua diaclaza, care are un nivel de eroziune la 2,5 metri mai sus de podea; pe o portiune lunga de 10 metri se constituie pe acest nivel un etaj superior, datorita bolovanilor prabusiti si montmilchului.
14 În labirintul dezvoltat pe verticală și orizontală care începe după limita de pătrundere a luminii de la exterior (săli, puțuri, galerii) (vezi harta 22). Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
15 În labirintul dezvoltat pe verticală și orizontală care începe după limita de pătrundere a luminii de la exterior (săli, puțuri, galerii) (vezi harta 22). Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
16 După labirintul dezvoltat pe verticală și orizontală în centrul Peșterii lui Bogdan, o galerie unică, cu nivele de eroziune, se îndreaptă spre fundul cavității (vezi și harta 22). Foto: Ică Giurgiu, Bogdan Constantinescu.
17 Galeria care duce spre finalul Peșterii lui Bogdan, cu nivele de eroziune și scurgeri parietale (vezi și harta 22). Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
18 Galeria care duce spre finalul Peșterii lui Bogdan, cu nivele de eroziune și scurgeri parietale (vezi și harta 22) este bogată în semnături/ inscripții la finalul ei. Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
In partea finala, galeria se ingusteaza dar este inalta de 7-8 metri; apoi tavanul coboara brusc si se formeaza un tunel de presiune care se termina cu o prabusire.
In pestera montmilchul este prezent din abundenta pe pereti, tavan si podea. In galeria din stanga intrarii sunt radacini de copac. Pana la limita de patrundere a luminii sunt alge de culoare verde. Pe tavanul salii se observa urme de la stationarea liliecilor; in ianuarie 1975 am gasit 6 exemplare apartinand la doua specii.
Peştera Mică
Se afla imediat la sud de Pestera lui Bogdan. Are 14 metri lungime si 1,2 metri denivelare.
Peştera Tunelul Apelor
Pe poteca desenata pe harta 22, cu cote metrice relative fata de intrarea in Pestera lui Bogdan, se ajunge la gura de forma triunghiulara a putului (imagini 19, 20) care permite accesul intr-o cavitate de 167 metri lungime si -9 metri denivelare.
19 La intrarea Peșterii Tunelul Apelor, Gabriel Silvășanu. Foto: Ică Giurgiu.
20 Puțul de intrare în Peștera Tunelul Apelor este strâmt, dar nu ridică probleme deosebite la coborâre. În schimb, la urcare, prizele de picior nu ne vin potrivit și ne chinuim ceva până să ne putem bine sprijini în ele. Un coechipier aflat la suprafață poate ajuta mult urcarea celorlalți dacă folosește o cordelină după modul descris la. La baza acestui puț se pătrunde în spațiul cel mai amplu al Peșterii Tunelul Apelor (vezi harta 22 și imaginea 21). Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
21 Sala de la baza puțului de intrare în Peștera Tunelul Apelor. Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
De la baza putului, dupa o coborare pe o panta foarte inclinata si de obicei umeda se ajunge intr-o sala (imaginea 21) a carei forma a fost mult modificata de prabusiri. Galeriile care pornesc din sala, spre vest si sud-vest, prezinta zone impenetrabile, blocate de bolovani. Din sala, spre nord si nord-est pornesc alte doua galerii, una ascendenta, cealalta descendenta, ambele colmatate cu prabusiri. Caracteristica stratelor de Sinaia de a prezenta diaclaze umplute cu calcit se evidentiaza prin zone cu romboedri maclati, pe peretii salii mari si in galeriile principale.
Montmilchul este prezent, dar nu atat de abundent ca in Pestera lui Bogdan. Am observat si doua specii de lilieci, dintre care una era prezenta si in Pestera lui Bogdan.
22 Peșterile din cariera Piatra Arsă, poziționate față de buza carierei. Cartare: Ică Giurgiu, Mihaela Giurgiu, Gheorghe Aldica. Sinteza datelor: Ică Giurgiu.
Cele trei pesteri sunt in prezent lipsite de cursuri de apa. Studiind conformatia peretilor si tavanului din Pestera lui Bogdan emitem ipoteza ca ea a fost initial inundata, pentru ca ulterior regimul de curgere al apei sa devina cu nivel liber. Prima asertiune este confirmata de canalul de pe tavan, iar cea de a doua de cele 3-4 nivele de eroziune. Din cauza depunerilor de montmilch nu putem preciza sensul de curgere al apei. Faptul ca pestera este descendenta conduce la ipoteza ca ea a fost insurgenta, cu pierderi in punctele X si Y (vezi harta 12). Tot asa de bine se putea sa functioneze ca exurgenta, initial cu drenaj sub presiune, ulterior curgerea fiind cu nivel liber, avand un lac in zona salii mari (vezi nivelul de eroziune de la intrarea in pestera).
In Pestera Tunelul Apelor, din cauza exploziilor provocate in cariera din imediata apropiere, s-au produs serioase modificari in morfologia pesterii: s-au obturat galerii, s-au prabusit portiuni din tavan, podeaua a fost acoperita cu blocuri de diferite dimensiuni. Ca urmare, s-a produs o izolare intre unele compartimente ale pesterii. Se pare ca aceasta cavitate a fost formata de un curs subteran aflat sub presiune (vezi tavanul din sala din apropierea intrarii). In prezent, accesul in pestera se face printr-un spatiu aparut prin prabusire.
Bibliografie
Ică Giurgiu - Pesterile de la cariera - Buletin informativ al Comisiei Municipale Bucuresti de Turism, Alpinism si Orientare, nr. 1, 1975, pagina 77;
Mihai Haret, Ion Protopopescu, Radu Titeica - Harta turistica a Masivului Bucegi-Gârbova, regiunea Sinaia-Predeal - Colectia Hartilor Turistice, Institutul Cartografic Unirea Brasov, 1936;
Cătălin Manoliu - Prin subteranele Bucegilor - revista Terra, nr. 1, 1969, pagina 17;
Dan Patrulius - Geologia Masivului Bucegi si a Culoarului Dambovicioara - Editura Academiei, Bucuresti, 1969;
Valeria Velcea-Micalevich - Masivul Bucegi, studiu geomorfologic - Editura Academiei, Bucuresti, 1961
vezi și
Peșterile din cariera Piatra Arsă, la Sinaia, în spatele castelului Peleș
Deasupra Peșterii lui Bogdan, la Sinaia, în spatele castelului Peleș
Page updated
Google Sites
Report abuse