Fratăuţi - Dorneşti, de-a lungul Sucevei, Munţii Obcina Mare

articolul continuă de la

De pe podul peste Suceava dintre satele Frătăuţii Noi şi Frătăuţii Vechi privim spre amonte, de unde am ajuns aici (foto 1) şi spre aval, pe unde vom merge în continuare (foto 2). Am preferat să continuăm pe malul stâng geografic. Porţiunea de râu pe care urmează să o străbatem a mai fost parcursă, dar pe apă, cu bărcile şi este descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/pe-raul-suceava-cu-barca-muntii-obcina-mare.

                                                                                                                                       4

Aici curge liniştit dar nu pentru mult timp pentru că ajungem într-o porţiune unde se regularizează cursul (foto 5). Mergând chiar pe lângă firul apei depăşim o mică zonă mlăştinoasă unde creşte multă papură (foto 6). Apoi urcăm pe mal traversând din nou o arie cu vegetaţie de luncă (foto 7).

                              5

                                6

                               7

Din loc în loc coborâm pe lângă albia râului, acolo unde se poate. În perioadele secetoase găsim locuri unde pământul se usucă şi crapă. În aceste mici pâlcuri de pădure, foarte bine ascunsă, găsim o mică vizuină săpată în pământul moale (foto 9). Apoi albia râului se lăţeşte mult iar apa curge leneş (foto 10). 

                              9                                                                                                             10

Aproximativ în dreptul ultimelor case dinspre ieşirea de pe drumul 291 A, din satul Frătăuţii Vechi, ajungem la confluenţa Pârâului Tărnăuca cu Râul Suceava (foto 11). În imaginea 11, Pârâul Tărnăuca este în stânga. Tot pe acest pârâu, dar aproape de izvoare, care se află la aproape 7 km nord de aici,  am mers aproape de graniţa cu Ucraina (https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/ciute-si-bulbuci-la-granita-cu-ucraina-podisul-sucevei ).

                              11

Trecem de această confluenţă şi ceva mai departe traversăm un vechi braţ secundar al Râului Suceava, prin care nu mai curge apa acum dar sunt vaste bălţi (foto 12). Continuăm călătoria pe malul apei şi dăm peste un copac foarte mare care s-a prăbuşit în apă (foto 13). 

                               13

Apoi râul curge lin, depăşind alte porţiuni cu pâlcuri de copaci (foto 14). Din loc în loc, braţe pe care acum nu mai curge apa împiedică înaintarea din cauza mâlului depus şi, pentru a le depăşi, trebuie să facem cale întoarsă pentru a trece prin locuri sigure (foto 15).

                               14

                                  15

Ne apropiem din nou de malul apei (foto 16) iar în stânga noastră alte vaste bălţi adăpostesc stufăriş şi mătreaţa broaştei (foto 17).

                                16

                                  17

Mergând pe firul apei dăm de un dig din pământ care protejează o porţiune inundabilă (foto 18). Iniţial am trecut peste acel dig în ideea de a continua înaintarea pe malul apei dar aici râul se desparte în foarte multe braţe şi zona în care am intrat era plină de ochiuri de apă, canale mai largi sau mai înguste, vegetaţie abundentă, ceea ce a făcut înaintarea foarte dificilă. Aşa că am revenit în zona digului şi am continuat explorarea de-a lungul firului de apă aflat cel mai înspre nord. Deocamdată apa este foarte mică dar şi aşa tot a săpat în maluri şi pe alocuri acestea se prăbuşesc (foto 19).

                             18

                               19

Mai la vale depăşim o porţiune cu pietre albe dar pline şi de muşchi care fiind umed le conferă o frumuseşte aparte (foto 20). Într-o salcie, o coţofană (foto 21). 

                               20

                              21

În drumul nostru ieşim într-o porţiune mai degajată, cu copaci mici, plini de licheni (foto 22). Mai la vale intersectăm un drum care aici, în porţiunea apei, are capătul. Se vede din plin şi intervenţia omului (foto 23).

                         22

                               23

Continuăm înaintarea şi întâlnim mici braţe laterale, doar cu ochiuri de apă, fără să fie active (foto 24). Aceste braţe laterale sunt acum acoperite cu stufăriş şi nefiind spălate de apă, mâlul se depune în straturi groase (foto 25). 

                                  24

                                25

Ceva mai la vale ieşim într-un loc deschis (foto 26). Râul face un cot mare spre dreapta apoi spre stânga şi se reuneşte cu unul din braţele care s-au despărţit în vecinătatea digului despre care am amintit mai sus, sporind debitul  (foto 27). 

                                26

                               27

Depăşim o veche albie, seacă acum (foto 28). Mai la vale râul se reuneşte din nou într-o singură albie (foto 29).

                                  28

                                  29

Ne apropiem de satul Costişa şi ajungem într-o porţiune ca o peninsulă (foto 30). Urcăm pe malul din stânga din imaginea 30, printre copaci şi imediat în partea cealaltă coborâm într-o albie adâncă a unui pârâu (foto 31). Traversăm această albie şi urcăm pe celălalt mal, de unde coborâm la un braţ pe unde curge un fir de apă care duce spre albia principală a Râului Suceava. O broască se ascunde sub apă, lângă nişte pietre (foto 32).

                                  30

                            31

                                32

Mai parcurgem câteva sute de metri şi ajungem într-o porţiune îndiguită (foto 33). Pe malul dreapt al apei este satul Măneuţi. Mergem mai departe pe un drumeag aproape de malul apei şi observăm foarte multe bălţi cu papură şi stufăriş (foto 34) iar în apropierea unui pâlc de pădure un mic braţ plin cu mătasea broaştei (foto 35). 

                               33

                              34

                                 35

După ce intrăm în pădurea din stânga noastră putem ajunge din nou pe malul apei, care traversează o porţiune cu pietre mai mari (foto 36, 37). 

                                   36

                                 37

Traversăm o porţiune cu piatră dispusă în… felii (foto 38). Trecem de confluenţa Sucevei cu micul Pârâu Rusu (foto 39).

                            38

                              39

Pe malul drept zărim o altă confluenţă, cu Pârâul Pozen (foto 40). Acesta izvorăşte de la poalele Obcinii Mari, de lângă satul Voitinel şi trece pe la 1,5 km nord de la ieşirea din oraşul Rădăuţi. Fotografia 41 este făcută de pe podul peste Pârâul Pozen de pe drumul 178C care uneşte oraşul Rădăuţi cu satul Frătăuţii Vechi. În imaginea 41, în penultimul plan se observă în centru-stânga Dealul Osoi. De pe acest deal s-a făcut imaginea 1 de la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/pietrele-muierilor-muntii-obcina-mare  şi peste acest deal am mers în călătoria spre vestigiile de pe Dealul Colnic, în cătunul Călugăriţa (https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/colnic-calugarita-vestigii-biserica-de-lemn-muntii-obcina-mare ). Dealul Colnic se vede în dreapta Dealului Osoi, în penultimul plan.  Acelaşi deal, Osoi, văzut din alt unghi apare şi în imaginea 90 de la https://sites.google.com/site/romanianatura48/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/sucevita-de-la-izvoare-la-confluenta-muntii-obcina-mare/din-satul-marginea-in-orasul-radauti. Tot în imaginea 41, în ultimul plan se vede creasta principală a Obcinii Mari.

                          41

De la podul din imaginea 41 am mers spre confluenţa Pârâului Pozen cu Râul Suceava. Această porţiune am parcurs-o primăvara, pe la mijlocul lui aprilie. Pe un câmp zărim o barză care merge în urma unui tractor care ară (foto P1). Primăvara îşi arată semnele (foto P2). Spre sud-est zărim în depărtare dealul de la Grăniceşti (foto P3) (imaginea 25 de pe porţiunea Dorneşti - Milişăuţi sau primele trei fotografii de pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura48/home/podisul-moldovei/podisul-sucevei/zamostea-rezervatie-intre-raurile-suceava-si-siret ).

                           P1

                      P2

                               P3

Pârâul Pozen este îndiguit şi are curs destul de rapid (foto P4). Flori galbene de ruscuţă de primăvară ne însoţesc o porţiune de drum (foto P5). 

                               P4

                              P5

Trecem de încă trei poduri, unul pe drumul 178F care duce spre satul Măneuţi iar celelalte două, destul de vechi şi interesante, aflate pe drumuri secundare şi ne apropiem de porţiunea de luncă, în vecinătatea Râului Suceava (foto P6). Mestecenii pe care îi întâlnim încă nu au frunze (foto P7). 

                             P6

                               P7

Malul drept al Pozenului este ceva mai înalt aici iar apa a rupt din el. Zărim nu departe confluenţa cu Râul Suceava (foto P8). Vedem o codobatură albă (foto P9). Prin desişul pe care trebuie să-l străbatem pentru a ajunge la confluenţă găsim toporaşi (foto P10).

                            P8

                            P9

                               P10

Iată şi confluenţa celor două cursuri de apă (foto P11). De la primul pod de unde am început deplasarea în aval pe malul Pârâului Pozen şi până la confluenţa acestuia cu Suceava sunt aproape 6 km. La data când am parcurs malul stâng al Sucevei apa era relativ mică şi limpede. Acum râul era destul de umflat şi tulbure  datorită topirii zăpezilor în munţi. Se vede foarte bine, în imaginea P12, cum apele volburoase ale Sucevei primesc apele limpezi ale pârâului Pozen. Se amestecă destul de greu, de abia după câteva zeci de metri apele par să se uniformizeze.

                             P11

                               P12

Stând cu faţa spre Râul Suceava, în dreapta noastră, pe mal, zărim câţiva trovanţi, unii cu forme care stârnesc imaginaţia (foto P13). Din zona trovanţilor privim spre malul opus, porţiunea unde am găsit izvoare sulfuroase (foto P14) (foto 42 de pe porţiunea Frătăuţi - Dorneşti).

      P13

                              P14

Continuăm deplasarea de-a lungul Râului Suceava şi traversăm o porţiune cu noroi întărit, dispus în trepte. Aici se simte puternic miros de sulf, semn că sunt izvoare sulfuroase (foto 42). Prin apă zărim stânci erodate (foto 43). 

                                  42

                                  43

Ajungem lângă poalele unui deal abrupt împădurit cu salcâmi (foto 44). Vom urca pantele acestui deal, nu înainte de a privi spre înapoi (foto 45). 

                               44

                                 45

Ne apropiem de satul Dorneşti, se văd câteva construcţii aflate pe malul apei, în depărtare şi se aude zgomot specific activităţilor umane. Prin această pădure, ceva mai sus de albia râului, găsim flori de păpălău (foto 46). Datorită formei specifice i se mai spune lampion-chinezesc.

                                46

Mai parcurgem câteva sute de metri trecând pe lângă câteva construcţii industriale de la intrarea în satul Dorneşti. Omul intervine pentru a regulariza cursul apei şi suntem nevoiţi să traversăm mici porţiuni modificate de utilaje. Ajungem în vecinătatea gării din Dorneşti (foto 47). Aici ne vom abate spre stânga, urcând spre liniile de cale ferată, nu înainte de a traversa un alt pârâu care se varsă în Suceava, Pârâul Ruda, în dreapta în imaginea 48.

                               47

                                48

Zărim şi podurile, rutier şi de cale ferată, la câteva sute de metri din dreptul unui loc preferat de pescari deoarece este mai adânc (foto 49). Parcurgem distanţa amintită şi ajungem la poduri. 

                                   49

Donează 30 de lei