Speologie şi peșteri record în Munţii Făgăraș / Făgăraşului

1975  În Peştera din Valea Coţilor (1600 m altitudine, 408,5 m Lungime, -21,3 m Denivelare, indice de ramificare 7) găsim ceramică: depozit din secolul al XV-lea, situat la cea mai mare altitudine din țară. Între 1975-1986, cavitatea este cea mai lungă și denivelată din masiv.

1976   Descoperim Peştera de la Lacul Budislavu (2080 m, 17,5 L/ 2,5 D, calcar). Prima cavitate din masiv la peste 2000 metri altitudine, a doua din țară.

1977   Se descoperă cavitatea de la cea mai mare altitudine: Peştera 1 din Ciortea, 2286 m (38 L, 4 D). Culcuș de urs într-o galerie.

1978   Găsim Peştera de sub Negoiu (2240 m, 17 L/ 5,5 D). Record de altitudine la peșterile în șisturi. Cavitatea cu gheață situată la cea mai mare înălțime din țară.

1980   Pe Muntele Ciortea au fost descoperite: Peștera 2 (2360 m, 29 L/ 5,4 D); Peștera 3 (2417 m, 16 L, 3 D); Peștera Mare (2424 m, 37 L/ 4,7 D); formate în șisturi. Recorduri naționale de altitudine pentru România. Peștera 2 din Ciortea era cavitatea cea mai ramificată (3,53) din șisturi.

1984   Descoperim Peștera de la sud-est de Vârful Șerbota (2209 m, 35 L/ 12,5 D), cea mai denivelată în șisturi.

1987   La 2512 m altitudine găsim Peștera 3 de pe Vf. Lespezi (10 L, -2 D), în șisturi, aflată la cea mai mare înălțime din țară. La 2501 m altitudine descoperim cavitatea cu gheață de la cea mai mare altitudine: Peştera 4 de pe Lespezi (32 L, 6 D). Se descoperă Peştera 5 de pe Vf. Lespezi (2508 m); are 104 L, este cea mai lungă și ramificată (3,76) în șisturi din țară. Cele șapte cavități de pe Lespezi și Călțun cumulează 252,3 L și 38,2 D; situate între 2493-2510 m altitudine; trei dintre ele au gheață.

1987   Identificăm un tip nou de cavitate în România, peștera de morenă: Peștera din circul superior al Văii Doamnele (2127 m, 14 L/ 3,2 D); Peșterile 5 și 6 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota (2035 m, 36 L, 6 D/ 2,6 coeficient de ramificare) (2028 m, 13,5 L/ 2,7 D). Sunt situate în stratul de blocuri din șisturi transportate, modelate și fixate de activitatea glaciară.

1988   Găsim Peştera M1 din Valea Muşeteica. 203,5 m, denivelare -69 (cea mai importantă din masiv), ramificare 2,75. Dezvoltată în calcare cu intercalații de amfibolite.

1989   Peştera 1 de la Piscu Negru (1195 altitudine), aflată într-o mină: 791 L/ 43,6 D, ramificare 4,3. Cavitatea cea mai lungă din masiv, cu un bogat curs subteran și cascade de până la 8 metri; între 1986-1989, cea mai denivelată din masiv. Totalitatea peșterilor cartate în acea mină: 1422 L, 121 D.

1989   Are loc al 10-lea Congres International de Speologie. Se stabilesc și pozițiile peșterilor în șisturi din Munții Făgărașului în clasamentele mondiale. Dezvoltări: locul 2 (Peștera 5 de pe Vf. Lespezi/ 135 m), 8 (Peștera 2 din Capu Gemenilor/ 39), 9 (Peștera Mare din Ciortea/ 37), 10 (Peștera 5 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota/ 36) etc. Denivelări: locul 5 (Peștera 3 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota/ 12,5), 6 (Peștera 5 de pe Vf. Lespezi/ -11,2) etc.

1989   Descoperim, la 2435 m, Peştera M3-R2 din Muşeteica, în calcar, situată cel mai sus în țară. 86 L/ 20,3 D, ramificare 4. Micile viețuitoare observate la cota -19,8 m trăiesc cu 1000 m peste cota anterioarei descoperiri; speleoteme la cea mai mare altitudine din țară; piese de microrozătoare și chiroptere. Cavitatea ar putea fi obiectiv științific într-un parc de interes mondial. Pentru că nu avem posibilități de promovare corespunzătoare, responsabil asupra păstrării acestor locuri ești acum și dumneata: nu lăsa resturi și semne, nu distruge, bucurăte că poți parcurge munții.

Peșterile din Mușeteica sunt 6 la număr, între 2435-2084 m altitudine, cinci în calcar: 449,5 L; 124,8 D.

Peştera R1 din Râiosu, la 2265 m altitudine: 104 L; 11,4 D; ramificare 3. Gropi de gestație ale ursului actual.

1993   În Avenul M4 din Mușeteica (2417 m) descoperim oase de lynx.

1977-1993   În zona Negoiu descoperim 13 peșteri (258 L, 66 D), aflate între 1650-2240 m altitudine.

Vârsta peşterilor de pe culmile Carpaţilor (vezi de aici, articol)

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti a descoperit 10 peșteri cu urme de curgere sub presiune, aflate între 2045-2435 m altitudine. Ele sunt cele mai vechi cavități din România, de la începuturile erei terțiare, cu 30-40 milioane de ani mai vârstnice decât se dovedise până acum. Sunt formate în calcar (Munții Făgărașului și Parang) și conglomerat (Munții Bucegi).

Sinteza de mai sus există inclusiv mulțumită următorilor exploratori: Mihai Ducea, Emil Solomon, Dan Nanu, Mihaela Giurgiu, Teo Schuller, Gigi Chiriloi, Romeo Munteanu, Adrian Mihalce, Cornelia Radu, Cătălin Olteanu, Eduard Purchelea, Cristian Mitrea, Ana Cândea, Eliza Anghel, Valentin Becheru, Marian Paraschiv, Nelu Măgdăliniş, Nicolae Morar, Ionel Ristea, Alexandru Ungureanu, Cătălin Ifrim, George Arsene, Gabriel Miclăuş, Ovidiu Danciu, Mircea Vlădulescu, Alexandru Selischi, Magda Selischi, Emeric Simon, Adrian Rădulescu, Dan Pleşa, Loreta Budin, Adrian Jujescu, Magdalena Gruia, Ştefan Epure, Dan Hazaparu, Emil Ştiucă, Horia Ilinca, Mugurel Mocanu, Robert Gergely, Sorin Mihai, Claudia Moldoveanu, Sorin Bârzoi, Mihaela Istrate, Vlad Ioan, Adrian Voiculescu, Gigel Cuţa, Florens Baranov, Paul Pupăzeanu, Cezar Catargiu, Alina Linţea, Dan Grădinaru, Costin Ene, Cristian Vărăreanu, Sorin Enache.

Bibliografie

Ică Giurgiu - capitolul Romania din Les grandes cavités mondiales en roche non-calcaires/ Marile peșteri din lume în roci necalcaroase - Uniunea Internațională de Speologie, Xe Congrès International de Spéléologie, Budapest, 1989, pag. 28-29; 

Ică Giurgiu - Valențe internaționale ale activității explorative a cluburilor române de speologie - Cercetări Speologice, Clubul Național de Turism pentru Tineret, Ministerul Tineretului și Sportului, volum 1, pag. 7-10, București, 1992; 

Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, Clubul Național de Turism pentru Tineret, Ministerul Tineretului și Sportului, volum 1, pag. 85-88, București, 1992; 

Ică Giurgiu - Peșterile situate la peste 2000 metri altitudine. Argumente pentru modelul carstului din Romania. - Turist Club, 1, Clubul Național de Turism pentru Tineret, pag. 6-7, 1 schiță, București, 1995; 

Ică Giurgiu - capitolul Romania din Atlas des cavités non calcaires du monde/ Atlasul peșterilor necalcaroase din lume, de Claude Chabert și Paul Courbon - Uniunea Internațională de Speologie, 1997, pag. 86-90, 99, 4 hărți; 

Ică Giurgiu - Carst în Mușeteica - Buda - Munții Carpați, nr. 35, București, 2002, verso hartă pliabilă (6 peșteri descoperite, 4 dintre ele cu caracteristici excepționale, între 2090-2335 m altitudine, 449 metri dezvoltare, 125 metri denivelare; 8 hărți, 16 fotografii); 

Ică Giurgiu, Mihai Ducea, Gabriel Silvășanu - Carstul din zona Prislop-Coți - Munții Carpati, 30, pag. 48, București, 2001, 7 hărți, 7 fotografii (peșteri care însumează 472 m lungime și 51 m denivelare); 

Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu - Peșterile din Lespezi și Călțun - Munții Carpați, nr. 8, pag. 41, București, 1998 (12 peșteri, dintre care 3 cu gheață; 12 hărți, 1 schiță, 2 fotografii); 

Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu - Peșterile din zona Negoiu - Munții Carpați, nr. 11, pag. 34, București, 1998 (13 peșteri, situate între 1650-2240 m altitudine; 258 m lungime, 66 m denivelare; 13 hărți, 1 fotografie); 

Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu - Peșterile din zona Ciortea - Munții Carpați, nr. 30, pag. 11, București, 2001 (10 peșteri, aflate între 2080-2424 m altitudine, cu 236 m lungime, 35 m denivelare; 10 hărți, 1 schiță, 4 fotografii); 

Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Gabriel Silvășanu - Peșterile de la Piscu Negru - Munții Carpați, numărul 21, pag. 35, București, 2000, 7 hărți, 1 schiță, 4 fotografii (1422 m lungime, 121 m denivelare); 

Ică Giurgiu - Recorduri speologice în Munții Făgărașului - revista Natura României

descoperă mult mai mult despre peșterile din Munții Făgăraș / Făgărașului la

Donează 30 de lei