HRISTOS A ÎNVIAT!
E salutul nostru pascal. Lăsăm deoparte BUNĂ ZIUA, SĂRUT-MÂNA, SALUT etc şi, în perioada dintre Sfintele Paşti şi Înălţarea Domnului, timp de 40 de zile, ne salutăm unii pe ceilalţi cu HRISTOS A ÎNVIAT şi ne răspundem unii altora ADEVĂRAT A ÎNVIAT.
Întâlnim din ce în ce mai des salutul total fără nici o noimă: PAŞTE FERICIT. Spun „fără nici o noimă” pentru că în gândirea oricărui creştin ce se doreşte a fi practicant, nu formalist, elementul central al celei mai mari sărbători creştine este Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Aşadar, mărturisim acest adevăr creştin cu mare bucurie şi cu toată deschiderea: HRISTOS A ÎNVIAT! Iar interlocutorul nostru, cu aceeaşi deschidere şi bucurie, confirmă marele adevăr: ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Revenind la bucuriile Învierii, aş mai putea adăuga ceva: foarte mulţi oameni, într-un procent covârşitor, cred că există Dumnezeu. Dar, din păcate, destul de mulţi dintre cei ce cred că există Dumnezeu nu ajung să-L cunoască, pentru că nu sunt interesaţi. Cu alte cuvinte: ştiu că există Dumnezeu, cred că există Dumnezeu, dar El are lumea Lui şi eu lumea mea, El are drumul Lui şi eu drumul meu, El are viaţa Lui şi eu viaţa mea. Dacă ne-om intersecta vreodată, o să văd eu ce-o să fie! E o concepţie care aduce mare pagubă sufletească... De ce, dacă nu vrem să-L cunoaştem şi să-L mărturisim, alergăm la El la vreme de necaz? De ce, dacă nu vrem să-L cunoaştem şi să-L mărturisim, ne folosim de numele Lui? De ce, dacă nu vrem să-L cunoaştem şi să-L mărturisim, ne socotim creştini, adică „ai lui Hristos”?
Toma, Apostolul numit total pe nedrept „necredinciosul”, ne-a dat acum 2000 de ani o lecţie: când L-a văzut pe Hristos Cel Înviat, nici măcar nu a mai vrut să pipăie cu mâinile sale Trupul Domnului şi nici să vadă urmele rănilor Mântuitorului. A spus, pentru el şi pentru noi, doar atât: DOMNUL MEU ŞI DUMNEZEUL MEU ! Iar noi, creştinii de azi, cei cu multe griji, cu multe responsabilităţi, cu multe priorităţi în viaţă, trecem pe un plan nu secundar, nici terţiar, ci de-a dreptul nesemnificativ faptul că CINEVA ne zice în fiecare clipă: Iată, EU stau la uşa sufletului tău şi bat. Dacă Mă auzi şi-Mi deschizi, voi intra şi voi rămâne cu tine!
Aici e loc de răspuns la o întrebare esenţială: Unde nu poate intra Dumnezeu? La prima vedere, pare o întrebare fără rost: Dumnezeu, care – printre altele - este şi ATOTPUTERNIC, să nu poată intra oriunde? Da, e un loc unde Dumnezeu nu poate intra: ACOLO UNDE NU I SE DESCHIDE. Aşadar, El stă la uşa sufletului meu şi bate, aşteptând să-I deschid. Oricât ar părea de ciudat, depinde de mine dacă Dumnezeu va intra: dacă eu deschid... Altfel, El nu intră, pentru că Dumnezeu nu dă buzna, nu intră cu forţa, niciodată. Aţi văzut, cu siguranţă, icoana cu Hristos care stă la o uşă şi bate, aşteptând să I se deschidă. Desigur, aţi observat şi faptul că uşa respectivă nu se poate deschide decât din interior, pe dinafară neavând mâner. E, poate, cea mai frumoasă reprezentare a ceea ce spuneam mai înainte: Hristos – Dumnezeu nu intră decât acolo unde I Se deschide.
E noaptea adevărului rostit de milioane şi milioane de glasuri: HRISTOS A ÎNVIAT! Câţi credem, însă, în EL, cu adevărat? Câţi Îl urmăm? Câţi Îi deschidem uşa sufletului? Poate că un prim-pas se face chiar acum: în biserică se cântă, începând din noaptea aceasta: SĂ NE CURĂŢIM SIMŢIRILE..., adică să ne curăţim sufletele de patimi şi păcate, ca să-L primim cu bucurie pe HRISTOS CEL ÎNVIAT! Am răspuns chemării: VENIŢI SĂ PRIMIŢI LUMINĂ... şi am primit lumina lui Hristos, care luminează tuturor. Urmează să răspundem la cealaltă chemare, de la SFÂNTA LITURGHIE, SLUJBA SLUJBELOR: CU FRICĂ DE DUMNEZEU, CU CREDINŢĂ ŞI CU DRAGOSTE, SĂ VĂ APROPIAŢI... şi, cu simţirile curăţite prin SPOVEDANIE, să ne apropiem de SFÂNTUL POTIR, pentru a primi, cu vrednicie, SFÂNTA ÎMPĂRTĂŞANIE.
Daţi-mi voie, vă rog, să mă rog pentru toţi, ABSOLUT PENTRU TOŢI, în noaptea asta şi în tot restul vieţii mele: DOMNUL MEU ŞI DUMNEZEUL MEU, TE ROG, NU PLECA DE LA UŞA SUFLETELOR NOASTRE, CHIAR DACĂ NOI, ÎNCĂ, NU-ŢI DESCHIDEM !
AI RĂBDARE CU NOI, AI MILĂ DE NOI, LUMINEAZĂ-NE MINTEA SĂ AJUNGEM SĂ TE CUNOAŞTEM CU ADEVĂRAT ŞI SĂ VIEŢUIM CÂT MAI MULT CU TINE ŞI DUPĂ VOIA TA!
HRISTOS A ÎNVIAT!
Pr. Bogdan CIOBOTARU
ÎNVIEREA DOMNULUI,
20 APRILIE 2014