Această planşă înfăţişează pe coperta dublă, în detaliu, cinci chipuri de Apostoli, care aşteaptă cu dor, luminaţi şi plini de duhul Sfânt, a doua venire a Domnului, ca ţinta adevărată a istoriei. Ea arată unei priviri mai atente felul în care s-a săvârşit toată lucrarea de zugrăvire a bisericii. Fiecare imagine în parte lasă să se vadă un spaţiu mai adânc. Persoanele de prim-planul scenei care reprezintă evenimentul, sfânt, au şi diferite forme arhitecturale ca spaţii interioare sau exterioare.
In imaginea aceasta sunt înfăţişate chipuri de Apostoli care din originile lor ţărăneşti ca şi din sinceritatea de nezdruncinat a structurii lor create, devin fiinţe strălucind aievea ca şi cum ar fi străbătuţi de un foc lăuntric. Astfel transpare, ca dintr-o putere adâncă, sădită în om prin creaţie, sensul aşteptării întregirii ultime dumnezeieşti.
Cel care este în măsură să zugrăvească astfel de chipuri, trebuie să fi exersat el însuşi ani şi zeci de ani acest fel de viaţă, izvorât din duhul monahismului timpuriu şi trezviei neîncetate, prin cunoaşterea Sfinţilor Părinţi. Acest duh al Sfinţilor Părinţi l-au păstrat însă întru totul şi rugăciunile din slujbele Bisericii de Răsărit.
Astfel, Biserica se roagă în ziua Cincizecimii: «Izvorul Duhului s-a arătat celor de pe pământ şi S-a împărţit în chip minunat în râuri de foc şi a rourat peste Apostoli, luminându-i. Şi focul li s-a făcut lor nour de rouă şi flacără aducătoare de ploaie, care i-a luminat. Prin ele am primit noi harul în foc şi apă. Lumina Mângâietorului s-a arătat şi a luminat lumea. Astăzi a venit puterea Prea Sfântului Tău Duh, peste Apostolii Tăi, Doamne! Şi făcându-i înţelepţi prin cunoştinţa de Dumnezeu, i-a umplut cu fericita Ta învăţătură. Pentru aceasta slăvim rânduiala Ta cea mântuitoare, Iisus, Prea Puternice, Mântuitorul sufletelor noastre! Astăzi, Duhul Tău cel Atotputernic, Doamne, cel de o fiinţă cu tine e trimis de Tatăl în limbi de foc şi împărtăşit fiind fiecăruia, a înarmat pe Apostolii Tăi spre propovăduirea măririlor Tale. Pentru aceea slăvim rânduiala Ta mântuitoare, Iisuse, Prea Puternice, Mântuitorul sufletelor noastre.
Astăzi ai revărsat, Mântuitorule, darurile Duhului Tău Mângâietor. I-ai dat firii muritoare să proorocească, precum ai făgăduit, o, Cuvinte, şi ai învăţat-o să se închine Treimii neîmpărţite. Pentru aceasta slăvim rânduiala Ta mântuitoare, Iisuse, Prea Puternice, Mântuitorul sufletelor noastre>>16;
16. La Cincizecime, la Utrenie, sedealna după a doua catismă, trad. în: K. Kirchoff, Osterjubel der Ostktrche, Munster, 1961, 5, 527; şi Miercurea Rusaliilor, Ia Vecernie, Stihkile la versetele Ps. 50, 12, 13