S-a născut la data de 1 mai 1928 în comuna Negoești, județul Gorj. A absolvit cursurile Seminarului Teologic ”Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, iar între 1947 – 1951 a urmat cursurile Institutului Teologic din București. Doctor în teologie, cu lucrarea ”Epistola I către Timotei a Sfântului Apostol Pavel. Introducere, traducere și comentariu”. A slujit ca preot la Parohia Ferentari între anii 1955 – 1997. Între anii 1964 – 1997 a fost consilier patriarhal pentru Sectorul de Editură și Tipografie a Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Colaborând timp de peste 30 de ani cu Societățile Biblice Unite, Pr. Sabin Verzan a contribuit în mod hotărâtor la întemeierea Societății Biblice Interconfesionale din România (SBIR), în colaborare cu celelalte Biserici din țara noastră, în anul 1992. Consiliul de conducere al SBIR, alcătuit din reprezentanți ai 10 Biserici membre, l-a ales în unanimitate ca primul secretar general al SBIR. Contribuția sa în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu rămâne remarcabilă, atât la altar și în teologie, cât și în publicarea și răspândirea Sfintei Scripturi.
Pr. Dr. Sabin Verzan (1928 – 1997)
Studii la Seminarul teologic "St. Nicolae" din Râmnicu Vâlcea (1939-1947) și la Institutul Teologic din București (1947-1951); Cursuri de doctorat la același lnstitut (1952-1955), cu doctorat în 1988. Preot la biserica ,,Sf. loan Botezătorul" din Ferentari-București (din 1955 până în 1997), protopop la Protoeria II Capitală (1961 - 1964), consilier administrativ patriarhal al Sectorului Editura și Tipografia al Institutului Biblic și de Misiune al Patriarhiei (din 1964 până în 1997).
A reprezentat Biserica Ortodoxă Română - mai ales Institutul Biblic și de Misiune - în relațiile cu Societățile Biblice Unite; participant la câteva întruniri pe teme biblice peste hotare.
Lucrări:
- Familia in lumina invataturii Noului Testament, in MO, an. VI, 1954, nr. 9-10, p. 511 - 525;
- Credinta si faptele bune. conditii ale mantuirii. in Epistolele Sfantului Apostol Pavel, in ST, an. VI, 1954, nr. 9- 10, p. 495 -510;
- Carmuirea Bisericii in epoca apostolica, in ST, an. VIl, 1955, nr. 5-6, p. 336-352
- Slujirea preteasca dupa Epistolele Sfantului Apostol Pavel, in MO, an. VIl, 1955, iir. 5-6, p.277-294;
- Predica de pe Munte, izvor de invataturi pentru viata crestina, in GB, an. XVII, 1958, nr.1 -2, p. 78 -97;
- Cronologia manuscriselor de la Marea Moarta, in ST, an. XII, 1960, nr. 1 -2, p. 40-59
- Cateva probleme ale teologiei qqumranite si crestinismul primar, in GB, an. XIX, 1960, nr. 1-2 p. 66-78;
- Importanta manuscriselor pe papirus pentru studiul Evangheliei dupa loan, in MO, an. XII, 1900, nr. 7-8, p. 422-457;
- Nestle-Aland. Novum Testamentum Graece. Introducere, traducere romaneasca, nota introductiva, in ST, an. XXXVII, 1985, nr. 5-6, p. 305 -347;
- Biblia in cultura teologica romaneasca, in BOR, an. CIV, 1986, nr. 3 -4, p. 91 - 102;
- Epistola intai catre Timotei a Sfantului Apostol Pavel. Introducere. traducere si comentariu. Teza de doctorat Bucuresti, 1988, 616 p. (extras din ST, an. XL, 1988, numerele, 3, 4, 5, 6 si an. XLI, 1989, numerele 1 si 2);
- Faptele Apostolilor - o carte a prototipurilor. in ST, an. XLII, 1990, nr.1 , p. 38-76:
- Preotia ierarhica sacramantala in Biserica lerusalimului, in ,,Ortodoxia", an. XLII, 1990, nr. 1, p. 15-93;
- Preotia ierarhica sacramentala in Biserici intemeiate in lumea pagana, in ST,an. XLII, 1990,nr. 5-6, p. 3-50; ST, an. XLIII, 1991, nr. 1, p. 3 -45;
- "Ortodoxia", an. XLIII, 1991, nr. 1, p. 7-124;
- Preotia ierarhica sacramentala la sfarsitul epocii apostolice, in ST, an. XLIII, 199 1, nr. 2, p. 53-101: nr. 3, p. 49-105; nr. 4, p. 3-50
- "Ortodoxia", an. XLIII, 1991, nr. 2, p. 5 -116; nr. 3, p. 105-184 (si extras),
- Sfanta scriptura, temei, izvor si reflectare in pictura bisericeasca, in ST, an. XLIV, 1992, nr. 1-2, p. 32-47;
- Cateva date introductive asupra Sfintei Scripturi, in ST, an. XLIV, 1992, nr. 3, P. 25 - 51;
- Faptele Apostolilor (capitolele 1 si 2). Note exegetice, in "Ortodoxia", an. XLVI, 1994, nr. 1, p. 28- 115.
Alte articole, recenzii, reportage și predici în:
- "Studii Teologice",
- "Biserica Ortodoxă Română",
- "Glasul Bisericii",
- "Mitropolia Olteniei", s.a.
A indrumat intreaga activitate editoriala din cadrul Institului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane din ultimii 30 de ani (carti de citit, manuale pentru invatamantul teologic, Iucrari teologice, editii ale Sfintei Scripturi etc.).
În strânsă colaborare cu specialişti în arta creştină din România, Părintele a adunat peste 800 de ilustraţii din locaşuri de cult din ţara noastră, de la cele mai vechi până la cele mai noi. Faţă de alte ediţii ale Bibliei ilustrate, cum au fost Mica Biblie, din 1913, şi mai ales Biblia ilustrată, din anul 1936...
Lucrare dedicată Sfântului Apostol Andrei
Lucrarea părintelui dr. Sabin Verzan oferă informații importante privind activitatea misionară a Sfântului Apostol Andrei în Scitia Mică. Autorul, apelând la manuscrise, dicționare și enciclopedii care i-au ușurat munca de cercetare, oferă noi interpretări textelor biblice legate de viața și activitatea Sf. Apostol Andrei.
Cartea este structurată în două părți. In prima parte este prezentată viața Sfântului Andrei înainte de chemarea la apostolat, momentul chemării la apostolat și perioada petrecută ca ucenic al Mântuitorului Hristos. In cea de a doua parte autorul subliniază importanța predicii Sf. Apostol Andrei în Dobrogea, care a dus la convertirea locuitorilor acestor locuri.
"Poporul român identifică în persoana Sfântului Andrei pe acel Apostol al Domnului, care, îndeplinindu-și mandatul ce i s-a încredințat de Biserica apostolică, a sădit, cel puțin până în cele două Scitii (Mică și Mare), credința creștină. Intemeind Biserica din Dobrogea, adică Scytia Minor, Sf. Apostol Andrei este considerat și perceput ca apostol al românilor". (Preot Dr. Sabin Verzan)
Fragment din volum:
„2. Insușirea învățăturii evanghelice
Chemarea unei persoane in randul Sfintilor Apostoli nu echivaleaza, fireste, cu dobandirea titlului definitiv de Apostol al Domnului, care va deveni actual pentru fiecare dintre cei doisprezece dupa Invierea Domnului, dupa inzestrarea cu harul preotiei apostolice si dupa primirea poruncii de trimitere la propovaduire inaintea tuturor neamurilor si pana la marginile pamantului.
Inainte de a ajunge la aceste inzestrari si haruri, cei doisprezece vor trebui sa-si insuseasca intreaga invatatura evanghelica prin ascultarea propovaduirilor lui Iisus Hristos, prin vietuirea neintrerupta in preajma Acestuia, prin cunoasterea nemijlocita a tuturor puterilor, semnelor, minunilor, gesturilor si manifestarilor lui Iisus, prin care se descopera divinitatea si omenitatea Sa transfigurata si intarita prin insusirile noi pe care le dobandeste prin unirea cu Fiul lui Dumnezeu facut Om.
Este de remarcat ca cei doisprezece sunt destul de rar numiti Apostoli in Sfintele Evanghelii. In Matei (10, 2) si in Marcu (3, 14), titlul de Apostol se intalneste in legatura cu chemarea celor doisprezece la apostolat. Evanghelistul Marcu mai foloseste acest termen o singura data (Marcu 6, 30) pentru a-i denumi pe cei doisprezece dupa intoarcerea acestora din misiunea de proba in care fusesera trimisi de Mantuitorul. Evanghelistul Ioan nu foloseste niciodata termenul de Apostol pentru a numi grupul celor doisprezece. Sfantul Luca foloseste mai des termenul de Apostol cu referire la cei doisprezece, dar, in general, spre a fi diferentiati de grupul celor saptezeci de ucenici, de a carui instituire Sfantul Luca vorbeste in exclusivitate (Luca 10, 1).
In toate celelalte cazuri in care se vorbeste despre cei doisprezece, Evanghelistii ii numesc ucenici, termen care determina cel mai corect raportul dintre ei si Mantuitorul. Pentru ca cei doisprezece vor ramane, in continuare si pentru totdeauna, ucenici ai Mantuitorului, unicul lor invatator: „Unul este invatatorul vostru: Hristos", precizeaza Mantuitorul (Matei 23, 8; cf. Ioan 13, 13-14).”