Aven lângă cabana Curmătura, Munţii Piatra Craiului
text şi fotografii: Andrei Samoil, Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Andrei Samoil
Ică Giurgiu
Cristina Lazăr
Avenul cu tavan neexplorat. Este situat la 1670 metri inaltime absoluta, cu 200 metri altitudine peste nivelul cabanei Curmatura, pe versantul estic al Masivului Piatra Craiului; in dreptul acestei cote se afla si deschiderile altor goluri verticale de pe aceasta parte a muntelui.
1a Am urcat din Zarnesti prin Poiana Zanoaga, acolo unde, la poalele Pietrei Mici (in imagine in stanga noastra), aspectele carstice abunda si inca nu s-au facut prospectiuni speologice. In fundal, spectaculosul abrupt vestic al Muntilor Bucegi, si el in buna masura calcaros.
2 De la intrarea avenului se vad peretii sudici ai Pietrei Mici a Craiului, care te invita sa cotrobai locurile.
3 Pe langa gura avenului poti sa treci si sa nu o remarci, desi este chiar in poteca, pe dreapta cum urci de la cabana Curmatura. In septembrie era racoare dimineata, dar repede se facea teribil de cald de la soarele care se reflecta si de pe suprafetele slefuite ale stancilor de calcar. Sfarsitul de septembrie este deja favorabil explorarilor de suprafata din zona, frunza foioaselor incepand sa dispara.
Planul avenului nu a fost greu de intocmit, golul subteran semanand cu o sticla cu gatul pus intr-o parte si fundul in panta.
A fost reperat in 1999, de Andrei Samoil. Explorare si cartare pe 21 septembrie 2003, cu echipa Andrei Samoil, Cristina Lazar, Ica Giurgiu.
Adancimea este de 18 metri, iar dezvoltarea (lungimea totala) de 31 metri. Intrarea (1 x 0,8 m) se afla chiar pe dreapta potecii marcata cu banda albastra care urca de la cabana Curmatura in Saua Padinei Inchise.
4 Andrei Samoil, in coborare, sub locul ingust de la intrare.
5 Putul prin care se patrunde in munte are peretii ornati cu scurgeri parietale divers colorate.
6
O stramtoare la cota -3 metri ingreuneaza mult/ interzice accesul in cavitate pentru persoanele de peste 1,70 metri inaltime. Trecerea spre exterior a pasajului ingust se poate face mai comod daca de la gura avenului se lasa o cordelina cu un ochi la capat, atat de larg incat doar un picior al celui care urca sa poata fi introdus/ sprijinit in el. La comanda celui care revine spre suprafata, bucla este intinsa ferm si trasa pe cat solicita cel care suie, in felul acesta ea asigurand o priza permanent repozitionata in care se poate face sprijin/ impingere in timp ce corpul aluneca printre peretii apropiati si sinuosi.
7 La baza putului de 15,5 metri, pe podeaua salii in panta, sunt mari blocuri, invelite de diverse forme de concretionare.
8 La baza putului de 15,5 metri, pe podeaua salii in panta, sunt mari blocuri, invelite de diverse forme de concretionare.
9 Tepii inegali ca forma de pe unele portiuni de perete se numesc coralite.
10 Cotloanele salii de la baza avenului sunt ornate cu stalactite, mici valuri si depuneri prin prelingere pe pereti. Suntem in zona care ofera toate ingredientele pentru o gama diversa de forme subterane: piatra de calcar, apa din belsug (din zapezi, ploi si condens), temperaturi care favorizeaza coroziunea calcarului si apoi depunerea calcitului.
11 Microgururi (bazinase largi si adanci de ordinul milimetrilor sau zecilor de milimetri), din care apa se prelinge usor, substantele dizolvate in ea contribuind, prin depunere, la cresterea lenta a causelor.
12 O stalactita (cea care atarna din tavan) si o stalagmita (crescuta aici pe perete), ambele de mici dimensiuni, s-au unit, dand nastere unei coloane.
13 Scurgerile parietale, divers colorate, au lungimi si de ordinul metrilor.
14 Daca depasirea stramtorii de la cota -3 metri nu este prea dificila cand cobori, pentru ca greutatea corpului ajuta la gasirea rapida a pozitiei de strecurare printre bombarile peretilor, in schimb, la urcare, dificultatea pasajului creste substantial si depui mult efort. Este genul de trecere la care experienta te ajuta sa prevezi urmatoarea miscare, sa-ti coordonezi pozitia membrelor, inspiratia si expiratia.
Noi am facut coborarea si urcarea pe scarita. In imediata apropiere a intrarii avenului sunt fisuri in care se pot fixa pitoanele necesare ancorarii scarii sau corzii speologice. Putul de la intrare are 15,5 metri, el debusand dupa locul ingust de la cota -3 metri in tavanul salii pe a carei podea urmeaza sa ajungem.
La baza putului sunt lespezi prabusite, in buna masura acoperite cu scurgeri stalagmitice. Hornul mentionat pe planul cavitatii incepe pe la aproximativ 15 metri inaltime fata de podea, are axe de aproximativ 1 x 0,7 metri iar capatul lui nu a fost observat, pierzandu-se in intuneric. Din aceasta cauza am dat denumirea avenului; cum golul subteran este dezvoltat pe o fisura ampla dintr-un areal cu mai multe asemenea accidente nu este lipsit de interes ca acest horn sa fie parcurs/ observat pana la capat. In imediata apropiere a cotei -18 metri peretele avenului comunica impenetrabil cu exteriorul, o geana de lumina ajungand in cavitate.
Tot golul subteran este divers si abundent concretionat.
15
16 Pe soseaua de la Zarnesti spre Brasov, inainte de a intra in orasul Rasnov te surprinde placut cetatea cocotata pe deal. Micul dictionar enciclopedic (Editura enciclopedica romana, Bucuresti, 1972) ne spune ca este cea mai mare si pitoreasca cetate taraneasca din Transilvania si ca a functionat intre secolele 14-18. Poate fi vizitata. Se ajunge cu autoturismul pana in imediata ei apropiere, pe soseaua care pleaca din Rasnov catre Poiana Brasov.