Munţii Făgăraș / Făgăraşului, prezentarea masivului

Moldoveanu, cel mai înalt pisc din România (vedere de pe Vf. Arpasul Mare spre est).   foto: Trestian Găvănescu (Râmnicu Vâlcea)

Ică Vasile Giurgiu  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Despre Muntii Fagarasului s-a publicat mult, dar de putine ori adevarat, in urma unor documentari reale si ample in teren. S-a scris destul si se mai scrie - fara jena - cu "pretentii", de catre persoane care doar copiaza ce au adus altii nou (necitand sursele!) sau chiar de cei care nu au calcat pe teritoriul lui! Din cauza aceasta, incepatorii si cei nu foarte avansati in ale muntelui deosebesc greu (uneori tarziu, alteori niciodata) valoarea de impostura.

Lucrari turistice sau alpine valoroase aparute in ultimii 30 de ani - creatii pe care le-am folosit pentru drumurile mele (va multumesc domnilor autori) - sunt insa putine (vezi citarea lor in anexa 1 din ghidul Muntilor Fagarasului, pagina 39, volumul 1); regret daca nu am descoperit unele texte si deci nu le-am citat acolo).

Acestor lucrari valoroase li s-au adaugat articole - cu subiect turistic si speologic (vezi anexa 2 din ghidul Muntilor Fagarasului, paginile 40-41, volumul 1) - elaborate de membri ai Clubului „Emil Racovita” Bucuresti. In Buletinul Clubului „Emil Racovita” Bucuresti, apoi in revistele Turist Club, Cercetari Speologice, Muntii Carpati, Drumetie in Romania, Invitatie in Carpati am inserat - in calitate de redactor coordonator - si alte materiale descriptive si imagini provenite de la cunoscatori ai masivului, articole care intregesc informatia despre Muntii Fagarasului (vezi anexa 2, amintita mai sus).

Sumarul publicatiilor de mai sus a fost deschis celor care au dorit sa transmita noutati (ceea ce nu s-a intamplat la lucrarile mentionate in prima anexa). Acum, sumarul revistei Natura Romaniei este si el deschis oricarei persoane care doreste sa actualizeze cunostintele despre Muntii Făgărașului.             

Site-ul România-natura permite aducerea la cunostinta catre public a unor informatii actuale. Pot apare astfel "in fata" - atat cat le permite timpul disponibil sau dupa cata vreme doresc sa aloce pentru informarea celorlalti - oamenii care umbla, noteaza si sunt de incredere prin datele oferite. De fapt, numai un mod de comunicare si dialog ca Internetul poate actualiza operativ cunostintele montane; altfel, pana se editeaza in stil clasic o lucrare, pana se pune in vanzare si se cumpara tiparitura, datele utile (de multe ori esentiale pentru siguranta grupului care parcurge un traseu) pot fi de mult depasite (cabanele ard, marcajele se modifica, drumurile forestiere au existenta uneori efemera, refugiile se distrug, defrisarile schimba radical aspectul unor zone etc.).

Muntii Fagarasului (70 km lungime, 40 km latime) constituie - din punct de vedere turistic, alpin, speologic, geologic, biologic etc. - pentru cel putin zeci de ani inca, un imens teritoriu de explorat. Sigur ca este amuzant fata de aceste multe necunoscute ale naturii din imediata noastra apropiere ca sa citesti prin presa despre “ispravile” “expeditionarilor” romani prin lume, persoane care nu au facut absolut nimic in domeniul descoperirii in Romania (unde un vast teritoriu montan si nu numai montan asteapta sa fie cunoscut), persoane care nu se intorc de obicei cu rezultate pe care le pot face publice, folositoare si altora.


Turism

Semnele turistice din Muntii Fagarasului, cu mult sub 50% fata de necesarul pentru lungimea retelei de marcaje - inconstante ca densitate de aplicare - pot fi vazute pe multe trasee doar atunci cand nu este zapada mare pe pietrele sau arborii pe care au fost aplicate.

Tablitele indicatoare sunt cu mult mai putine decat o impune complexitatea masivului; stalpii de orientare sunt insuficienti si, din pacate, numarul lor scade de la un an la altul.

Timpii de parcurs pe care ii indicam in ghid sunt orientativi; au fost dati in general pentru persoane cu conditie fizica si cunostinte montane de nivel mediu; acesti timpi pot creste sau scade, uneori foarte mult, in functie de conditia noastra fizica din ziua respectiva, greutatea bagajului, evolutia meteo, compatibilitatea echipamentului personal cu realitatile de moment.

La descrierea traseelor, cand ne referim la perioada de iarna intelegem - pentru altitudinile de peste 2000 de metri - un interval ce poate debuta in octombrie si se termina la sfarsit de iunie. Ninsori cad, nu de putine ori, si nu intotdeauna in cantitati modeste, intre lunile mai si septembrie, sporind sau aducand imediat dificultatile sezonului rece. Aversele de ploaie sau descarcarile electrice pot crea disconfort si stres daca nu reusim sa ajungem la sau sa montam adaposturi convenabile.

Perioadele de vara si iarna din Muntii Fagarasului au fost in ultimii 25-30 de ani de obicei capricioase din punct de vedere al evolutiei meteo; prognozele vremii, anuntate pe canalele largi de informare, sunt de cele mai multe ori in neconcordanta cu realitatea din teren. Si, am patit-o/ vazut-o de atatea ori, se poate intampla ca de pe crestele cele mai inalte in jos, pana pe la 1700 metri altitudine sa fie frig si zapada, iar si mai jos cald si vant lipsa.

Ghidul masivului pe care vi-l punem la dispozitie beneficiaza de harti ample si amanuntite.

Nu uitati, majoritatea apelor din masiv (lacuri, cursuri de suprafata, izvoare) sunt poluate cu reziduuri animaliere, dejectii umane, gunoaie diverse sau numeroase elemente toxice depuse din atmosfera (uneori in cantitati deloc neglijabile).

Daca ati avea la dispozitie macar cate o saptamana de timp frumos in fiecare an pentru a va afla in Muntii Fagarasului si ati putea repeta aceasta placere timp de peste 30 de ani, pe masura trecerii timpului - mai experimentati si intelepti - ati putea spune: "ce noroc sa vedem atatea locuri, ce departe suntem sa fi cunoscut intreg masivul".

Nu vrem sa intelegeti exagerat dificultatile acestor munti; va atragem atentia doar asupra marii sale frumuseti, incercand sa va convingem ca - in ce s-a scris pana acum despre masiv - foarte multe suprafete importante nici nu au avut cum sa fie cat de cat detaliate din punct de vedere al turistului.

Pretentia ca cineva, la un moment dat, sa fie perfect cunoscator a tot ce ar trebui spus despre acesti munti este absurda. Se schimba sensibil, de la un an la altul, starea marcajelor, refugiilor, cabanelor, chiar si a potecilor, padurilor sau unor zone de creasta inalta! Sistem romanesc informational la zi, complet, credibil, despre zona montana de la noi inca nu exista. Doar eforturile nonprofit ale unor persoane particulare completeaza acest gol de informatie.

Nu se poate tipari (inca) nici o carte care sa spuna "tot" despre Muntii Fagarasului. Cumparatorii actuali de informatie turistica vor, de obicei, date cat mai concentrate, harti cat mai mici, pret de achizitionare nesemnificativ. Ne furam caciula nu doar noua - romanilor care mergem pe munte sau doar la munte - dar nici nu vrem sa oferim strainilor ceea ce ei isi produc constant, de zeci de ani, singuri: planuri si ghiduri detaliate cu Masivul Făgărașului.

Veti fi tentati sa calculati etapele excursiilor bazandu-va pe popasuri la cabane si/ sau refugii. Nu vrem sa va indepartam de aceste posibilitati de oprire, dar, atentie: preturile pentru cazare si alimente s-ar putea sa va fie inabordabile uneori; conditiile de dormit s-ar putea alteori sa va dezamageasca, sa nu va permita relaxarea; timpul pe care il veti consuma pentru a cobori din creasta principala la cabane sau a urca de la cabane in creasta va poate fura multe dintre cele mai frumoase momente ale zilelor senine.

Nu are rost, totusi, sa-i bombanim prea mult pe cabanieri; ganditi-va daca Dvs., in locul lor, ati putea proceda altfel. Nu exista un cadru stimulativ care sa-i ajute sa ne satisfaca dorinte firesti (curat, liniste, “ieftin”). Si nici nu am constatat ca vandalii de pe munti pot fi sanctionati. Iar refugiile, daca sunt jalnice pe dinauntru, nu strainii care trec prin masiv sunt de vina!

Va sfatuim sa nu lasati acasa cortul! Puteti astfel sa va opriti in locuri frumoase, linistite, va puteti ordona programul fara a mai depinde de altii. Apa se gaseste in masiv chiar si in imediata apropiere a crestei principale, in foarte multe locuri. Iar daca nu vreti ca talpa cortului sa se intepe (de la iarba muscata de oi, crengute de afin sau pietricele), ceea ce duce la infiltrarea apei chiar si pe locurile unde pare uscat, atunci puneti izoprenele sub cort si nu inauntrul lui!

De unde e mai bine sa incepem parcurgerea crestei principale a Fagarasului? Dinspre est sau dinspre vest? Dupa experienta noastra, nu sensul conteaza ci calitatea colegilor si a echipamentului.

Daca iubiti natura, la fiecare excursie pe care o faceti in Muntii Fagarasului iesiti cu ochii larg deschisi din potecile marcate, pe masura pregatirii Dvs.: veti avea ce vedea, din belsug! Iar modificarile de semne turistice si problemele pe care le intalniti pe actualele trasee sau pe caile fara marcaje va rugam sa ni le semnalati; pentru ca apar mereu modificari, noi le vom transmite - prin intermediul revistei Natura Romaniei si al site-ului ei  - celor interesati de munte. Daca dumneata ai beneficiat de ceea ce au comunicat antemergatorii, de ce sa nu ajuti la continuarea comunicarii?

Recomandare: experimentati sau incepatori in ale muntelui, folositi, daca aveti autoturism, drumul transfagarasan si caile forestiere paralele lui pentru a sosi in imediata vecinatate a muntelui, pentru a descoperi zone superbe; nu lasati masina nepazita (de preferat), uitati acasa sursele de zgomot si fum. V-ar place, in locuinta Dvs., sa gasiti frunze putrede pe podea sau sa tupaie o vulpe prin camere? Nici muntele nu se va bucura de gunoaie, galagie, mirosuri straine puternice!

In caz de situatie extrema pe munte puteti apela 112 - gratuit, din orice retea - sau dispeceratul salvamont, la 0725.82.66.68 si 0 - salvamont.


Harta

Harta mare a masivului, care insoteste ghidul, a fost construita pe planul publicat in aprilie 2005 de Leontin Suteu (din Oradea). Acest document are ca fundal un caroiaj pentru localizarea pozitiei cu ajutorul GPS-ului. (vezi harta pentru anul 2018 (115x 58 centimetri): 12 foi coala de scris si 2 planse de dimensiuni mari)

Am adus hartii realizata de Leontin Suteu sute de modificari/ actualizari/ completari: a fost cu siguranta mai usor sa plec de la un plan corelat GPS, pe care am pus corecturi si adaugiri, pentru ca celelate elemente erau deja la locul lor. Dintre inscrisurile sursa au fost eliminate parti pe care le-am considerat nerelevante sau cele care ocupau spatiu inutil (exemplu: Vf. Cocos 2004 metri a devenit Cocos 2004). Au fost corectate toponimele inscrise gresit (exemple: Curmatura Vadului a devenit Curmatura Vladului; Lacul Jgheboasa a redevenit Jgheburoasa; Pr. Pojaina se numeste iar Pojarna; Curmatura Vanoasa a fost rebotezata Varoasa etc.)

Toponimia varfurilor a fost mult imbunatatita si completata. Nume de vai au fost adaugate pe reteaua hidrografica. Au fost prelungite drumurile forestiere, acolo unde era cazul.

A fost mult completata si corectata reteaua de marcaje existenta pe harta din 2005; reteaua de poteci nemarcate a fost si ea completata si corectata. Au fost scoase lacuri care nu exista in teren si au fost adaugate lacuri care pot fi vazute. Am eliminat si diferitele forme de diacritice din acelasi cuvant/ toponim.

Oricine strabate masivul ne poate transmite modificari/ imbunatatiri/ actualizari pe care le considera necesare pentru ca harta sa arate si mai proaspata. Toate persoanele care aduc corecturi hartii vor fi explicit mentionate (in revista Natura Romaniei si pe site-ul România-natura). Pentru ca revista se difuzeaza prin Internet, asta inseamna ca harta si ghidul pot primi si pot comunica rapid informatie noua (daca este cazul, de mai multe ori pe an!).


Fotografii

Au fost utilizate in ghid imagini surprinse in diverse anotimpuri, provenite in general de la buni cunoscatori ai acestor munti. Din banca de poze avuta la dispozitie nu au fost folosite decat un numar redus de vederi, incercandu-se doar prezentarea geografica a masivului. La unele fotografii realizate artistic au fost schimbate titlurile, tot pentru a oferi informatie.

Cunoastem multe persoane care au realizat imagini deosebite in/ cu acesti munti, poze care au in acelasi timp continut informativ si artistic. Speram ca viitoarea editie a ghidului sa fie si mai bogata la capitolul fotografii.

Aceasta monografie a Muntilor Fagarasului are legaturi amanuntite intre descrierea traseelor, harti, imagini si explicatiile de pe imagini: pentru ca sa puteti pregati si studia vizual de acasa traseele, ca sa va orientati usor in teren, apoi sa revizualizati locurile strabatute. Ghidul - plin de noutati si multe imagini in premiera - este cel mai complet dedicat masivului.

Pozele din cele 5 volume (altele sunt in pregatire!) pot fi inlocuite in viitoarea editie cu variante surprinse in conditii mai generoase de lumina si imbogatite cu imagini care sa ajute si mai mult la cunoasterea masivului. Textele vor fi mereu completate si actualizate.

Puteti sa va aduceti contributia la editiile urmatoare, inclusiv prin descrierea variantelor de iarna sau a parcursurilor alpine. Orice harta (topografica, geologica etc.) sau schita care pot completa prezentarile vor fi introduse in editiile viitoare. (15 mai 2009)