Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Harta 1
Harta 1a, extras din Romania, tourist map, Ministerul turismului, 1989
Imediat dincolo de podul peste Buzău (fotografiile 2, 3), indicator stanga, spre vulcanii noroiosi. Va propunem insa directia catre dreapta la dus, pentru a deschide un circuit cu multe obiective interesante; dar daca nu va plac drumurile de tara, calea mai scurta si usoara este cea aratata de indicator.
Pornind spre dreapta, ajungem repede langa biserica mare din centrul comunei, apoi trebuie sa facem prima la stanga (pe drumul judetean 102F - atentie, nu este indicator). Pe aici vor fi cam 10 km pana la vulcanii Pâclele Mari si inca 3 pana la vulcanii de la Pâclele Mici. Vezi mai mult despre relief România.
2
Harta 1a, extras din Romania, tourist map, Ministerul turismului, 1989
Merita sa urcati din Berca pe dealul ce domina localitatea; acolo se afla, impunatoare, biserica fostei manastiri Berca, inconjurata de ruinele cetatii care o proteja; panorama deosebita asupra Vaii Buzaului. Locul e pitoresc si se poate ajunge la poarta manastirii ocolind dealul; pentru asta, imediat dupa ce facem prima la stanga dupa biserica din centru (pe DJ 102F), parasim asfaltul coborand in stanga, pe drum de tara, trecem Paraul Muratoarea si urcam o panta ceva mai pronuntata. Drumul ne scoate intr-o mica intersectie, pe coama dealului; vedem in stanga poarta manastirii ctitorite in 1694 de boierul Mihalcea Candescu. Cladirile sunt acum in ruina. Biserica este in restaurare; pictura marelui Parvu Mutu (in interior) si sculpturile brancovenesti sunt cele mai mari valori.
Pâclele Mari
Revenind la drumul spre vulcani, acesta suie in serpentine, iese din sat si ajunge la sediul exploatarii petroliere, unde se termina asfaltul. De aici drumul urca printre livezi, sonde si pasuni, trece de o rampa de gunoi si ajunge la o raspantie in T.
Urmam drumul ce pare firul principal, la stanga. In curand, pe valea si dealul din stanga (Muchia Dalmei) apare un peisaj neasteptat: o mare de cisterne, sonde, conducte, utilaje petroliere si baraci, toate ruginite, adunate de pe dealurile din preajma, de la exploatarile de petrol dezafectate (foto 4). Drumul coboara langa monstrii metalici si suie apoi spre dreapta, in punctul La Separator, unde din dreapta soseste un drum local, urcand din satul Aldeni, de pe Valea Slanicului de Buzau.
4
5
Noi pastram drumul principal, care urca in stanga, pe Muchia Dalmei, de unde se deschide perspectiva larga spre Dealurile Paclelor (la nord-est) si mica depresiune cu satul Paclele (il zariti jos, in fotografia 5, pe sesul depresiunii, spre stanga - reper, o bisericuta alba). De aici soseaua este betonata si coboara serpuit pana cand trece, pe un podet, firavul Paraias Muratoarea, de pe fundul depresiunii. Dupa podet este iarasi o intersectie in T: spre stanga se ajunge - dupa 1 km - in satul Paclele iar spre dreapta continua drumul spre vulcani. Pana aici am facut 8 km din Berca.
Pornim la dreapta si dupa 2 kilometri ajungem langa un magazin amplasat in mijlocul pustietatii, deservind in cursul saptamanii muncitorii de la schelele petroliere. De cealalta parte a drumului sunt un utilaj zgomotos si o sonda. Daca am venit cu masina, o lasam aici si urcam drumeagul de pe dealul din stanga, spre vulcanii de la Paclele Mari.
Ajungem acolo in 5-10 minute, pe un intins platou, cu panorama larga (se vad si Muntii Vrancei, departe, spre nord). Iata conurile si fenomenele care par cele mai active, suprafata cea mai intinsa cu vulcani noroiosi (fotografiile 6-10). Nu ezitati sa scotociti intreaga zona, fiecare locsor este diferit, cu surprize peisagistice interesante.
6
7
8 Gardurarita.
9
10
Cum apar pâclele
Vulcanii noroiosi, numiti de localnici pacle sau fierbatori, pot avea conuri de pana la 3-4 metri inaltime. Aparitia lor este legata de formatiunile care cuprind zacaminte de petrol, acoperite cu straturi de marne, nisipuri si argile; prin fisuri se ridica gaze naturale, antrenand apa sarata din nisip si mici cantitati de titei, determinand - prin inmuierea materialului argilos de pe parcurs - formarea unei mase noroioase care erupe la intervale neregulate.
La marginea campurilor cu vulcani creste gardurarita (Nitraria schöberi), planta ocrotita, aflata aici in cel mai vestic punct al sau din Europa (foto 8); in jur se dezvolta asociatii vegetale caracteristice silvostepei sudice.
"In locurile prea sarate, cum e in regiunea vulcanilor glodosi de la Paclele, apare Obione verrucifera, proprie si pentru nisipurile sarate de la marginea marii, sau Nitraria schöberi, tufa lemnoasa, cu radacini adanci. Planta are coloratie sura, spinoasa, cu frunze carnoase, iar inspre toamna, cand fructele sunt coapte, capata o coloratie roscata-inchisa, aproape neagra. Sta in tufe razlete sau formeaza palcuri in cimpul alb de sare." (Flora Romaniei, Ion Simionescu, editia 1974)
In Romania mai sunt semnalati vulcani in urmatoarele perimetre: la nord-vest de Iasi; la nord-est de Targu Jiu; la sud-est de Turda, pana la Olt; la sud-est de Targu Mures, pana la Olt.
Pâclele Mici
Revenim la magazinul amplasat in mijlocul pustietatii, continuam drumul si dupa 1 km ajungem la o intersectie unde facem dreapta. Acolo este o baraca ruginita, pe ea fiind trasata directia catre vulcanii noroiosi. Acum s-a pus si indicator, dar pentru cei care vin din sens opus (calea cea mai folosita, asfaltata aproape in intregime). Depasim locul si dupa 2 km pe asfalt ajungem la Paclele Mici. Aici se afla un grup de constructii si un local.
Vulcanii se afla in dreapta drumului, pe un platou mai mic decat la Paclele Mari, insa inconjurat cu vegetatie, printre care frumoase exemplare de pini (fotografiile 11-12).
11 Vedere generala asupra Paclelor Mici.
12
Din cauza ca activitatea vulcanilor a fost inconstanta in timp in ceea ce priveste inaltarea si micsorarea conurilor, diametrul lor si "fierberea", de asemenea suprafata de teren pe care se intind, pentru ca localnicii transmit de multe ori toponime dupa cum cred ca ii place interlocutorului sa le afle (!) si mai ales deoarece toponimele locale (oriunde aproape in tara, nu numai aici) se modifica uneori in foarte scurta vreme (!), acum nu se mai stie cine - prin vorbe sau scriere - are dreptate, specialist sau nespecialist fiind, cand spune ca mai aproape de Arbanasi sunt Paclele Mici nu Paclele Mari iar mai aproape de Berca Paclele Mari nu Paclele Mici...
13
14
15
16
Vulcanii unde am ajuns se numesc si ei… Paclele Mari. Dar aici se afla vulcanul cu diametrul activ cel mai mare si cu activitatea cea mai intensa.
Numarul de turisti este mult mai ridicat in acest perimetru, pentru ca accesul este acum mai facil, pe cand in perioada 1980-1985 era mai usor de ajuns la primul grup pe care l-am descris. Nu avem nici un partizanat in a stabili unde sunt vulcanii "mari" si unde cei "mici", important este ca merita sa vedeti astfel de manifestari naturale.
Drumul continua (prin stanga terasei) spre satul Beciu (vezi harta 1) si mai departe spre Arbanasi, iesind apoi in soseaua de pe Valea Slanicului, in comuna Beceni. Nu este asfaltat iar panta si curbele de la coborarea de pe platou pot pune in dificultate multe autoturisme.
17
18
19
19a
La nord de satul Beciu este un alt loc cu vulcani; pana acolo mai sunt in jur de 4 kilometri de la localul de la Paclele Mici. De la al treilea loc cu vulcani pana la Beceni incepem sa urcam prin padure, spre Dealul Tocilei (598 metri altitudinea maxima, parte din Dealurile Paclelor), coboram apoi pe langa tabara scolara si schela Arbanasi, iesind la DJ 203K, in satul Margariti, pe soseaua dintre Buzau si Lopatari, desprinsa din DN 2.
20 Craterul cel mai larg si activ, la Paclele Mari.
21
22 Zi de iarna, geroasa, dar insorita.
Cel mai usor drum de acces la vulcani este din Berca (vezi paragraful doi al acestui material), spre Policiori. Trecem de intersectia unde spre stanga se ajunge la manastirea Ratesti si urmam in amonte Valea Saratelului, trecand prin satele Joseni si Policiori.
In centrul comunei Scortoasa, inainte de biserica, parasim drumul principal spre dreapta, tot pe asfalt. Vom urca circa 4 km (numai cateva sute de metri sunt nemodernizati) si ajungem la intersectia amintita la inceputul descrierii accesului spre Paclele Mici, unde se afla baraca ruginita pe care este indicata directia spre Paclele Mici si un indicator care arata, la stanga, "vulcanii noroiosi 2 km". Drumul este recent si descrierile vechi nu il pomenesc.
23
24
O zi intreaga e numai buna pentru a admira pe indelete minunatiile de relief din aceste locuri, insa celor ahtiati dupa fotografie s-ar putea sa le trebuiasca mai mult de o zi (iar revenirea in diverse anotimpuri este mai mult ca sigur interesanta). Acest traseu, facut in circuit sau nu, se poate parcurge si pe jos, dar in zilele calduroase de vara nu uitati palariile de soare si rezervele mari de apa.
25
De pe DN 10 mai putem vizita: locul cetatii dacice de la Carlomanesti (trebuie cautat pe Dealul Cetatuia, la vest de catunul Pietris al satului Carlomanesti, comuna Vernesti), bisericile vechi din satele Vernesti, Candesti si Matesti (aceasta din urma daca veniti de la Buzau, prin Maracineni, spre Sapoca), Dealul cu liliac (rezervatie la nord de Sapoca, intre Vaile Slanicului si Buzaului, exact la nord de confluenta lor). Alte obiective: manastirile Ratesti, Ciolanu si Barbu; Dealul Ciolanu cu schitul Cetatuia (panorama deosebita) si tabara de sculptura in aer liber; in Valea Niscovului, bisericile vechi de la Bradu (cu cetate fortificata) si Grajdana (azi in ruina).
Bibliografie
- Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz - Relieful Romaniei - Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974
- prima parte a fisierului muntii_siriu_puscarciuc.pdf
vezi şi
Noi vulcani noroioşi la Berca - Arbănaşi, Subcarpaţii Buzăului
Vulcanii noroioşi Berca - Arbănaşi, activitate maximă în noiembrie 2013
Popândăi (Citellus citellus) la vulcanii noroioși de la Berca
Radu Iftinoiu Fierbătorile de la Beciu se află pe raza comunei Scorțoasa, ca și celelalte areale vulcanice, în Depresiunea Policiori din Subcarpaţii de Curbură. Arealul Pâclelor de la Beciu este mult mai mic decât al celor de la Pâclele Mari și Pâclele Mici sau de la Fierbătorile de la Berca, în schimb ei sunt cei mai activi.
La Beciu, vulcanii noroioși arată complet diferit față de pâcle. În loc de conuri, ei formează fierbători. Fierbătorile sunt bălți de noroi care bolborosesc neîncetat. Aici poți vedea cele mai multe, dar și unele dintre cele mai spectaculoase erupții. Cele mai mari dintre fierbători erup la fiecare câteva secunde, iar dacă aștepți răbdător ai șansa să vezi “fântânile de noroi”: jeturi arteziene care uneori pot fi și cât tine de înalte.
imagini de la
Page updated
Google Sites
Report abuse