Noutăţi, azi

DESCOPERIŢI - pe coloana din stânga a acestei pagini - TOATĂ ROMÂNIA
40,18 % din cheltuielile administrative sunt acoperite prin participare publică; restul de Ică Giurgiu 

Nimeni nu oferă atâta informaţie ca noi (ştiri, articole, ghiduri, hărţi, imagini): 14.000 pagini A4 gratuit!

Cea mai documentată sursă din domeniu: 73 site-uri România-natura sunt în reţea!


https://sites.google.com/site/romanianatura36/home/flora-vegetatie/bujori-la-plenita-langa-dunare






Foto: Alexandru Goja (Craiova).
  



(2114) Cetatea de la Mehadia, în Munţii Cernei
(2113) Sfinxul de la Topleţ, în Munţii Mehedinţi
(2112) Peştera lui Cocolbea, din Munţii Şureanu, are mare potenţial explorativ
(2111) Peştera Şura Mare, din Munţii Şureanu, în anul 1884 şi în prezent
(2110) Peşteri pe Dealul Ilovei, în Munţii Ţarcu
(2109) Peştera Ponor-Plopa, în Munţii Anina/ Aninei
(2108) Ravene adânci la Tupilaţi şi Văleni, în Podişul Sucevei, unde Ştefan cel Mare îi snopea pe turci
 (2107) Lacul Popeşti/ Leordeni/ Breaza/ Glina, multe specii de maci şi păsări
(2106) Peştera 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei, stadiul explorărilor, anul 1995
(2105) Peştera Dâmbovicioara, din Culoarul Rucăr-Bran, în anul 1884 şi în prezent, explorare, hartă, descriere
(2104) Peşteri, avene, carst în Valea Dolii, în Munţii Metaliferi
(2103) Putna - creasta principală, pe variantă, în Munţii Obcina Mare
(2102) Analiza formaţiunilor din marea Peşteră 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei
(2101) Peştera Ialomiţei, din Munţii Bucegi, în anul 1884
(2100) Babarunca – cabana Capra – Muntele Bobu Mare – Pasul Bratocea, în Munţii Grohotiş 
(2099) Brădet – Pasul Predeluş – Muntele Văii Negre – cabana Capra – localitatea Babarunca, în Munţii Grohotiş
(2098) Trăisteni – Vârful Radila Mare – Muntele Bobu Mare – Curmătura Mogoşului – Cheia, în Munţii Grohotiş
(2097) Scurteşti – Vârful Moaşa – Vârful Radila Mare – Radila Mică – Piscul Câinelui – Trăisteni, în Munţii Grohotiş
(2096) Slănic  – Scurteşti – Valea Brădet – Şaua La Cordun – Vârful Trifoiu – Şaua nordică, în Munţii Grohotiş
(2095) 5 trasee în zona culmii principale din Munţii Grohotiş
(2094) Macul pitic, mai 2017, în Parcul natural Văcăreşti
(2093) Putna - schitul Daniil Sihastrul, pe traseul 2, în Munţii Obcina Mare
(2092) La Cârlige, scările spre satul de munte Scărişoara, în Munţii Cernei
(2091) Peştera Cupola Mică, la Brădeşti, lângă Târnava Mare, în Munţii Harghita
(2090) Peştera 600 metri cubi de la Şipot, în Munţii Şureanu, capătul unei mari reţele subterane
(2089) Lacul Văcăreşti, mai 2015-2017, floră, cuibărit, Bucureşti
(2088) Peşterile din Stânca Moloşnaia, în Munţii Maramureşului
(2087) Peştera Frintsch/ Cerna-Deal de la Râşnov, din Munţii Postăvaru, în anii 1884 şi în prezent
(2086) Putna - Vârful Măgura Vacii, în Munţii Obcina Mare
(2085) Peştera din Piatra Băiţei, la Baia Borşa, în Munţii Maramureşului
(2084) Zeci de peşteri în Munţii Godeanu, în bazinul Cernişoara
(2083) Mistreţul, în România
(2082) Carstul din Vârful Pietriceaua, Munţii Maramureşului
(2081) Vârful Arjana, 1511 metri, în Munţii Cernei
(2080) Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, anul 1979, explorări în Rodnei, Retezat, Mehedinţi, Bihor, Pădurea Craiului
(2079) Întâlniri cu peştera, carte, anul 1979
(2078) Putna - schitul Daniil Sihastrul, în Munţii Obcina Mare
(2077) Avenul Roşu/ Peştera Mare de la Porceşti, din Munţii Făgăraşului, explorări în anii 1886 şi 1906
(2076) Un istoric al explorărilor din Peştera Cetăţile Ponorului, din Munţii Bihor
(2075) Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului, 50 metri denivelare, din Munţii Şureanu, o provocare pentru exploratori
(2074) De la Ojdula la Ghelinţa, prin vestul Munţilor Breţcu, marcaje turistice
(2073) Munţii Maramureşului, prezentare amplă, hărţi, turism, peşteri
(2072) Berchezoaia - cetatea Chioarului, în Masivul Preluca
(2071) Peştera Urşilor de la Chişcău, descriere, evoluţie în timp, în Munţii Bihor
(2070) Avene şi peşteri în sud-estul Munţilor Vâlcan
(2069) Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) la Todireşti, în Podişul Sucevei
(2068) Anul 1968, expediţia universităţilor engleze la Peşterile Şura Mare, Şura Mică etc., în Munţii Şureanu
(2067) Alte peşteri şi avene în Defileul Lăpuşului, în Munţii Preluca
(2066) Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, 556 metri lungime totală, în Munţii Mehedinţi
(2065) În Gaura de pe malul drept al Ohabei, din Munţii Şureanu, am descoperit unelte din secolul I î.e.n, faună, ceramică
(2064) Putna - Poiana Strigoaia/ Strigoiu, în Munţii Obcina Mare
(2063) Peştera de la Izvorul Vidrei, în Munţii Codru-Moma
(2062) Peştera Aven din Foeroaga Îngustă, 71 metri denivelare, în Munţii Mehedinţi
(2061) Muntele Rol, cu peisaje superbe şi peşteri, în Munţii Anina
(2060) Peştera Micula, din Munţii Bihor, primele explorări
(2059) Peştera Meziad, ba în Munţii Bihor, ba în Munţii Pădurea Craiului
(2058) Peştera Mereşti, prima hartă, anul 1886, în Munţii Perşani
(2057) Cetatea Rabonbanilor, lângă Racu, în Munţii Harghita
(2056) Speologia din România, anul 1985, cu Traian Orghidan, Marcian Bleahu, Cristian Lascu, Mihai Beniuc, Ică Giurgiu, Vasile Boroneanţ
(2055) 12 Apostoli şi ceilalţi megaliţi - inclusiv cei adevăraţi - din Munţii Căliman
(2054) Alte peşteri descoperite şi explorate la Valea de Brazi, în Munţii Retezat
(2053) Avenul Poieni, 142 metri adâncime, în Munţii Metaliferi
(2052) Frumoasa Poiană/ Polie Beletina, din Munţii Mehedinţi, poteci şi trasee
(2051) Noi cavităţi descoperite în Munţii Rodnei; explorări în cea mai ramificată peşteră din România
(2050) Platforma Brădet şi versantul Polom, carst şi peşteri, în Munţii Anina
(2049) Cetatea Lita/ Liteni, în Muntele Mare
(2048) Leon Bârte ne-a ajutat, în aprilie 1979, să găsim continuarea în Peştera de la Jgheabul lui Zalion, din Munţii Rodnei
(2047) Cetatea Fetei, la Floreşti, lângă Cluj-Napoca
(2046) Peşteri din Munţii Maramureşului
(2045) Peşteri la Căprioara, pe malul Mureşului, în Dealurile Lipovei
(2044) Peşterile din Cheile Negrului, în Munţii Vâlcan
(2043) Carst în Munţii Făgăraşului, 74 de peşteri (şi una periculoasă), zeci de recorduri naţionale
(2042) Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, buletinul numărul 7, 1982, integral
(2041) Canionul în sare de la Praid, din Munţii Gurghiu, a fost amenajat pentru turism
(2040) Comunicaţii pe unde metrice între exterior şi peşteri
(2039) Putna - Glodu - schitul Danil Sihastrul, în Munţii Obcina Mare
(2038) Marcajul spre Vârful Oslea Românească, în Munţii Godeanu
(2037) Munţii Godeanu, hartă an 2000
(2036) ianuarie 2017, sprijin financiar primit pentru România natura
(2035) Cronica publicaţiilor speologice, 1, 1982
(2034) Satul de vacanţă Vârtop, harta zonei, Munţii Bihor
(2033) Peşteri pe Văile Sohodol şi Baleia, la Paroşeni, în Munţii Vâlcan
(2032) Peşterile din Cheile Vârghişului, descriere, anul 1884, Munţii Perşani
(2031) Gura Putnei - Poiana Jiji, în Munţii Obcina Mare
 (2022) Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, peşteri descoperite şi recorduri în perioada 1969-1981
(2021) Păpuşile carbonatice, geneză, compoziţie
(2020) Topoplastul din filme Roentgen, pentru cartarea peşterilor ude
(2019) Cele mai ramificate peşteri din România, anul 1982
(2018) Prin satele Pângărăcior şi Bistriţa, pe la mănăstirea cu cadran solar, în Munţii Stânişoara
(2017) În peşteri, formaţiuni/ speleotheme din montmilch (2014) Vârful Prisăcuci - Gura Putnei, în Munţii Obcina Mare
(2011) Peşteri şi avene din Cheile Dâmbovicioarei, Culoarul Rucăr-Bran
(1876) Peştera Ciur-Ponor-Topliţa de Roşia, Munţii Pădurea Craiului, cea mai mare străpungere hidrogeologică din România parcursă de om şi profilul geologic cartat cu cea mai mare extindere 
(1739) Infinită vocaţie pentru furt şi minciună despre relieful românesc
(1738) Traseul de pe Muchia Drăguşului a fost refăcut în aprilie 2016
(1737) OG 26/2000 se modifică în mai 2016
(1736) Salina turistică Turda, în Câmpia Transilvaniei
(1735) Peşteri record naţional pe Ciortea, Capu Gemenilor şi Budislavu, Munţii Făgăraşului
(1734) Salina Praid, în detaliu, Munţii Gurghiu
(1733) Legea ONG se schimbă, propuneri în 2016

(1732) Dărmăneşti - Mihoveni, de-a lungul Râului Suceava, prin Podişul Sucevei
(1731) Peşterile de la Stanul Cerbului, Munţii Pădurea Craiului
(1730) Peştera din Muntele Dara, Munţii Făgăraşului
(1729) Vârful Sermetieş, cel mai atractiv din Munţii Lăpuşului 
(1728) Lacurile Văcăreşti, din Bucureşti, 16 aprilie 2016
(1727) Cascada Scoruşu, în apropiere de Malaia/ Mălaia, Munţii Căpăţânii
(1726) Cheile Fântâna Mare din Dobrogea; Peştera Bictir; Peşteri la Petroşani; Corabia lui Ştefan cel Mare
(1725) Munţii Ceahlău, schiţe/ hărţi detaliate cu zona stâncoasă înaltă
(1724) Laleaua pestriţă separă, la Frătăuţi, România de Ucraina
(1723) Avenul Dosul Lăcşorului, explorarea cu bivuac din anul 1975
(1722) Trasee nemarcate până pe Vârful Piatra Mare, cu pornire din Timişul de Sus şi de Jos
(1721) Peşteri de mulaj în roci vulcanice în Munţii Căliman şi Giurgeu
(1720) Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), la Burla, în Podişul Sucevei
(1719) Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din anii 1973 - 1974, Munţii Şureanu
(1718) Pădurea şi Cheile Baciu, Dealurile Clujului, Podişul Someşan

(1717) Descrierea marii Peşteri Ciur-Ponor, Munţii Pădurea Craiului 
(1716) Coborâre de-a lungul Sucevei, de la Gura Solcii la Dărmăneşti, prin Podişul Sucevei 
(1715) Marea Peşteră Ciur-Ponor, Munţii Pădurea Craiului, explorările
(1714) Avenul Dosul Lăcşorului, record naţional, Munţii Şureanu, etape ale explorării
(1713) În Munţii Bârgău, pe Drumul Romanilor, aproape de Pasul Tihuţa
(1712) Stâncăriile Doabrelor, prezentare generală 
(1711) Minerale descoperite în peşterile din lume
(1710) Marcaje an 2016 în Munţii Lotrului 
(1709) Marcaje an 2016 în Munţii Cozia
(1708) Stânca haiducului Darie, aproape de Putna, Munţii Obcina Mare
(1707) Montaniarzi.ro fură! 
(1706) Peşteri la Pustuţa, între Dej şi Jibou, în Podişul Someşan
(1705) Ciupercă rară - din familia Clathraceae - în Depresiunea Maramureşului
(1704) Suceava are maluri de piatră spectaculoase de la Milişăuţi la Gura Solcii, în Podişul Sucevei
(1703) Peşteri multe la Mesteacăn, între Baia Mare şi Dej, în Podişul Someşan
(1702) Minerale descoperite în peşterile din România
(1701) De-a lungul Sucevei, de la Dorneşti la Milişăuţi

https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-rasariteni/podisul-sucevei/laleaua-pestrita-fritillaria-meleagris-la-burla-podisul-sucevei
Presură galbenă. Foto: Vasile Bouaru (Rădăuţi).
(1699) Tipuri litologice de carst în România
(1698) Lacurile Văcăreşti, din Bucureşti, lebede în martie 2016

(1697) Peşteră în tuf vulcanic la Rona de Sus, Dealurile Maramureşului

(1696) Refugii şi marcaje din Munţii Trascău, anul 2016
(1695) Peşteri în Defileul Uliţa Pietrii, la Curtuiuşu Mare, Podişul Someşan
(1694) Frătăuţi - Dorneşti, de-a lungul Sucevei, Munţii Obcina Mare
(1693) Ioan Dobrescu, exploratorul din Câmpulung Argeş, 1923-2011 
(1692) Peştera de la Măgurici de la Răstoci (Peştera de pe Poiană), 503 metri dezvoltare, Podişul Someşan 
(1691) februarie 2016, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1690) Peştera din Ciungi (Peştera din Valea Caselor de la Mesteacăn, Peştera din Valea Seacă), 568 metri, în Podişul Someşan
(1689) 109 peşteri din Podişul Someşan, inclusiv picturile paleolitice din Peştera Cuciulat
(1689) Peştera Mirajului, în Masivul Stogşoare, Buila, Munţii Căpăţânii
(1688) Peştera Exploratorii 85, Munţii Aninei/ Anina
(1687) Lacurile Văcăreşti, din Bucureşti, februarie 2016, au revenit lebedele
(1686) De la Gălăneşti la Frătăuţi, de-a lungul Râului Suceava, prin Podişul Sucevei
(1685) Munţii Bucegi, harta din 1937, când multe aspecte geografice nu fuseseră descoperite
(1684) Gheţari nivali temporari cu peşteri în Munţii Maramureşului
(1683) Avene la sud de Târgu Lăpuş, pe Platoul Vârtoapele, Culmea Breaza, Podişul Someşan 
(1682) Peşteri în Defileul Oltului de la Racoş/ Peşteri din Secuime, Munţii Perşani
(1681) Peştera Şugo/ Peşteri din Secuime, Munţii Perşani
(1680) Peştera Hoţilor de la Apaţa/ Peşteri din Secuime, Munţii Perşani
(1679) Peşteri şi avene din Munţii Hăşmaş/ Peşteri din Secuime
(1678) Avenul Licaş/ Peşteri din Secuime, Munţii Hăşmaş
(1677) Peşteri la Borsec/ Peşteri din Secuime, Munţii Giurgeu
(1676) Peşteri din Cheile Vârghişului/ Peşteri din Secuime, Munţii Perşani
(1675) Lacurile Văcăreşti, din Bucureşti, februarie 2016, pod de gheaţă, apoi mătasea broaştei
(1674) Vicov - Gălăneşti, în lungul Râului Suceava, Munţii Obcina Mare
(1673) Hartă turistică cu Munţii Gilău şi Muntele Mare

(1672) Cea mai scumpă peşteră din România, dar şi cea mai furată, este în Munţii Făgăraşului, la Piscu Negru
(1671) Peştera cu trei intrări, la Nădrag, materiale arheologice de acum 5000 de ani, Munţii Poiana Ruscă
(1670) Piatra Craiului, sunt două în România
(1669) Din Pasul Rotunda pe Vârful Omu, iarna, Munţii Suhard
(1668) Cele mai lungi/ dezvoltate peşteri din România
(1667) Munţii Nemira, marcajele turistice, descrierea traseelor şi hartă, la începutul lui 2016
(1666) O armă dacică în Peştera Istorică de la Cloşani, Munţii Mehedinţi
(1665) Monitorul Oficial spune cât costă exact unii munţi şi unele păduri, peşteri, lacuri, izvoare din România
(1664) Peştera „Emilian Cristea”, pe Valea Cheii, Culoarul Rucăr - Bran
(1663) Gura Putnei - Vicov, în lungul Râului Suceava, Munţii Obcina Mare
(1662) Peştera Cioaca cu Brebenei, la Cloşani, Munţii Mehedinţi
(1661) România în Atlasul Marilor Peşteri din Lume, anul 1986
(1660) Peşteri noi în Cornetul Satului, la Cloşani, Munţii Mehedinţi
(1659) Aspectul Lacului Bâlea, Munţii Făgăraşului, a fost modificat în ultimii ani
(1658) Cascadă de 100 metri pe Pârâul Coşana, Munţii Căpăţânii
(1657) Traversare peste Obcinile Brodinei, de pe Suceava pe Brodina
(1656) Lacurile Văcăreşti, Bucureşti, la viscolul şi gerurile din ianuarie 2016
(1655) Lacul Tineretului, Bucureşti, 21 ianuarie 2015, după geruri au venit şi lebedele
(1654) Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, Munţii Mehedinţi
(1653) Centre de informare turistică din România
(1652) Pârtii de schi la Straja, Munţii Vâlcan
(1651) Straja - Gura Putnei, în lungul Râului Suceava, Munţii Obcina Mare
(1650) Papagali în libertate, ianuarie 2016, Parcul Tineretului, Bucureşti
(1649) Piatra Mare şi Piatra Mică a Cloşanilor, Munţii Mehedinţi
(1648) Lacul Lebedelor/ Văcăreşti, Bucureşti, în ianuarie 2016
(1647) Peşteri mari din România, proiecte pentru amenajare turistică
(1646) Palma - Ciumârna, iarna, Munţii Obcina Mare

(1645) România-natura bilanţ financiar 2008-2015
(1644) decembrie 2015, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1643) Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei, Munţii Căpăţânii
(1642) Trovanţi spectaculoşi la Todireşti, în Podişul Sucevei
(1641) Falcău - Poiana Cerbului, Munţii Obcina Mare
(1640) Peştera Muierii, hartă, imagini, Munţii Parâng
(1639) Marcajele din Munţii Ceahlău la sfârşitul anului 2015
(1638) Pădurile de la Corni, Podişul Sucevei
(1637) Peşteri la Vânturiş şi Colţii lui Barbeş, Munţii Bucegi
(1636) Peştera Ialomiţei, Munţii Bucegi, program de vizitare
(1635) Falcău - Straja, de-a lungul furioasei şi devastatoarei Suceava, Munţii Obcina Mare
(1634) Sprijin financiar pentru România-natura, primit în noiembrie 2015
(1633) Lacul Văcăreşti, decembrie 2015, Bucureşti
(1632) Federaţia Română de Speologie şi Securitatea
(1631) Piatra Verde, Munţii Grohotiş, carst pe gips, dar nu şi peşteri
(1630) Federaţia Română de Speologie ascunde valorile naţionale şi îi fură pe exploratori
(1629) Pârtiile de schi de la Straja, Munţii Vâlcan

(1628) Din oraşul Bălan, la cabana şi Piatra Singuratică, noiembrie 2015, Munţii Hăşmaş
(1627) Peştera Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, probabil cea mai dificilă din România
(1626) Peştera/ Gheţarul Scărişoara, Munţii Bihor, program de vizită
(1625) Râul Suceava între Sadău şi Falcău, Munţii Obcina Mare
(1624) Vârful Omu din Munţii Bucegi are 2514 metri, zice Direcţia Topografică Militară
(1623) Avenul din Păltinet, Munţii Grohotiş
(1622) Ulma - Sadău, spre aval pe Suceava, Munţii Obcina Feredeului
(1621) Peşteră nouă pe Platoul Păltinet, Munţii Grohotiş
(1620) Canioanele Oşelu şi Galbena, Munţii Bihor

(1619) De la Izvoarele Sucevei la Ulma, peisaje pitoreşti în Munţii Obcina Feredeului, partea lor nordică
(1618) Gheorghe Gheorghe Mocanu la Peşterile din Păltinet, Munţii Grohotiş
(1617) Octombrie 2015, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1616) Septembrie 2015, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1615) Pe Valea Vărbilău (Munţii Grohotiş) suim la uriaşele panorame montane ale Vârfului Păltinet
(1614) Valea Berii - cabana Ciucaş - Vârful Ciucaş - cabana Babarunca, Munţii Ciucaş, la sfârşit de octombrie 2015
(1613) Dealul Uroi/ Măgura, Munţii Metaliferi, cariera dacilor pentru Sarmizegetusa Regia
(1612) Groapa Ruginoasa, parcurgere integrală, Munţii Bihor
(1611) Drumul moţilor: Vârtop - Vârful Ţapu - Băiţa, în Munţii Bihor
(1610) De-a lungul Râului Suceava, din Pasul Cârlibaba în localitatea Izvoarele Sucevei, prin Munţii Obcina Mestecănişului
(1609) Peşteri şi avene mari la Obârşia Cloşani, Munţii Mehedinţi
(1608) Peştera Româneşti, Munţii Poiana Ruscă, duminică 25 octombrie 2015, al 31-lea concert
(1607) Marcaj nou în anul 2015, de la Putna la Palma, Munţii Obcina Mare
(1606) Rusca - Vârful Giumalău, pe cel mai accesibil traseu, octombrie 2015, Munţii Giumalău
(1605) Cel mai bătrân arbore roditor din lume este la Ciohorăni, Podişul Sucevei
(1604) Cheile Sohodolului, Munţii Vâlcan, marcaj turistic în anul 2015
(1603) Cabana Cuca - Vârful Păpuşa, Munţii Iezer, marcaje noi
(1602) Peşterile din Valea Ţigăneşti, Munţii Bucegi
(1601) Brâna Caprelor din Muntele Coştila, Munţii Bucegi
(1600) Vârful Pietrosul şi traseele din zonă, Munţii Căliman. Megaliţii de la Gura Haitii.

                                                                                                                                                   Maci. Foto: Vasile Bouaru (Rădăuţi).

(1599) Puii de lebădă sălbatică mai primesc lecţii de zbor la Bucureşti
(1598) Peştera de sub cetatea Carsium de la Hârşova, pe malul Dunării, în Dobrogea
(1597) Munţii Cernei, marcaje refăcute în anul 2015
(1596) Muntele Mare, marcaje refăcute în septembrie 2015
(1595) Cetatea ţărănescă Câlnic, lângă Sibiu
(1594) Avenul de la Colţii Ţapului este cea mai adâncă peşteră din Munţii Bucegi
(1593) Chei spectaculoase şi o peşteră în pădurea Pârcovaci, Podişul Sucevei
(1592) Cheile Sohodolului, Runcu, 80 peşteri, 4899 metri lungime, 504 metri denivelare, Munţii Vâlcan
(1591) Cheile Sohodolului, Runcu, trasee nemarcate, Munţii Vâlcan
(1590) Cheile Sohodolului, Runcu, hartă detaliată, Munţii Vâlcan
(1589) Vulcani noroioşi la Copălău, în Câmpia Moldovei
(1588) Peştera La Adam, Dobrogea; aici au trăit animale exotice de talie mare
(1587) Peştera Huda lui Papară, Munţii Trascău, explorări subacvatice în anul 2015
(1586) Versanţii înalţi şi stâncoşi ai Dunării, la Hârşova, cetatea Carsium, în Dobrogea
(1585) „Competiţie” pentru cea mai înaltă cascadă din România
(1584) Bulzul de la Hărţăgani, Munţii Metaliferi
(1583) Atoli şi canioane pe cel mai înalt deal din judeţul Constanţa
(1582) Lacul Văcăreşti, din Bucureşti, este, încă, o bijuterie
(1581) Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, Munţii Făgăraşului
(1580) Munţii Nemira, marcaje în anul 2015
(1579) Râpa Roşie, anul 2015, prezentare amănunţită, Podişul Secaşelor
(1578) Grota Zânelor, cea mai ramificată peşteră din România, Munţii Rodnei
(1577) Multe marcaje turistice în Podişul Târnavelor; impunătoarea biserică fortificată Biertan
(1576) Buila, Munţii Căpăţânii, marcaje noi în anul 2015
(1575) Lacurile glaciare de la cea mai mare altitudine din România
(1574) Izvorul Pârâului Aluniş - Pasul Cârlibaba, Munţii Obcina Mestecănişului
(1573) Munţii Parâng, stare marcaje an 2015 pe versantul nordic
(1572) Peşterile din Valea lui Ion, Munţii Sureanu
(1571) Izvoarele Sucevei - Izvorul Pârâului Aluniş, Munţii Obcina Mestecănişului
(1570) Ursoaicele nasc în Peştera R1, la 2265 metri altitudine, Munţii Făgăraşului
(1569) În iulie 2015, traseul Breaza - fosta cabană Urlea (pe Valea Brezcioara), Munţii Făgăraşului, este iar impracticabil
(1568) Pereţi spectaculoşi şi marcaje iresponsabile la Pârcovaci, lângă Hârlău, Podişul Sucevei
(1567) La 2435 metri altitudine, record naţional de viaţă subterană permanentă în Peştera M3-R2, Munţii Făgăraşului
(1566) De la Izvoarele Râului Suceava până la graniţa cu Ucraina, prin Obcina Mestecănişului
(1565) Peştera Tecuri, Munţii Şureanu, aşteaptă exploratori
(1564) Şoim şorecar comun, Podişul Sucevei
(1563) Vechimea craniului de om din Peştera Cioclovina Uscată, Munţii Şureanu
(1562) Nicu Gligan, un explorator polivalent
(1561) Munţii Rodnei, creasta, de la vest la est: Pasul Rotunda - Ineu - Pietrosul - Borşa
(1560) Custura Sărăţii, locuri şi lacuri minunate, peşteri, cascade, Munţii Făgăraşului
(1559) Marcaje refăcute în iulie 2015 în Munţii Trascău
(1558) Din Slănic Prahova pe Vârful Trifoiu, Munţii Grohotiş
(1557) Muşeteica, cea mai adâncă peşteră din Munţii Făgăraşului
(1556) Trovanţi pe Culmea Breaza, în Podişul Someşan
(1555) Spectaculosul Munte Rabla şi Peştera din Caţânul Laptelui, Masivul Rodnei
(1554) Ripiceni, pe malul Prutului, lac de baraj, păsări, stânci
(1553) Peşteri în conglomerat pe malul drept al Oltului, la Tălmaciu
(1552) Peştera de la Malul Rosu, în Cheile Munceilor, Munţii Şureanu, o spectaculoasă galerie cu apă
(1551) Lacul Văcăreşti, Bucureşti, luna iunie 2015, cuibărit, avifaună, vegetaţie
(1550) Biserica fortificată Sachiz, Podişul Târnavelor
(1549) Lacurile Lala - Vârful Ineu - Pasul Rotunda, Munţii Rodnei
(1548) Peşterile din Muntele Muncelul Râios, Munţii Rodnei
(1547) Canion cu cascade la Păgubeni, Munţii Berzunţi
(1546) Marcaje în Cheile Cibului, Măzii şi Glodului, Munţii Metaliferi
(1545) Avenul cu scară, Munţii Rodnei
(1544) Căpitanul Ionescu a trecut de două ori pe sub graniţă, printr-o peşteră
(1543) Cascada Cailor, Munţii Rodnei, anul 2015
(1542) Tulichina, Daphne mezereum, cu miros de liliac
(1541) Mai 2015, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1540) Moneasa - Platoul carstic Tinoasa - cabana Izoi - Avenul Izoi, Munţii Codru Moma
(1539) Tăul lui Alac, la Zagra, Munţii Ţibleş
(1538) Lacul Văcăreşti, luna mai 2015, Bucureşti
(1537) Cetatea ţărănească Rupea, Podişul Târnavelor
(1536) Peşteri la Tăurile/ Lacurile Buhăescu, Munţii Rodnei
(1535) Trovanţi la Târgu Lăpuş, Podişul Someşan
(1534) Peştera de la Furcituri, sub Vârful Muncelu, Munţii Rodnei
(1533) Cetatea ţărănească Viscri, Podişul Târnavelor
(1522) Peştera/ Gheţarul Zgurăşti, Munţii Bihor, 5424 metri dezvoltare, denivelare 74,8 metri
(1521) Cheile Babei, la sud de Târgu Lăpuş, în Podişul Someşan
(1520) Cheile Babei, peşteri, Podişul Someşan
(1519) Cetăţi ţărăneşti din Transilvania
(1518) Biserici fortificate ale saşilor din Ardeal
(1517) Puii de raţă sălbatică ies din ou pe durata a 3 săptămâni, Lac Tineretului, Bucureşti, 13 mai 2015
(1516) Râul secat, sus în perete: Peştera Pălăriei, Munţii Şureanu
(1515) Munţii Nemira, creasta, stare marcaje şi refugii în mai 2015
(1514) O şopârlă fără picioare: şarpele de sticlă, Anguis fragilis în Munţii Şureanu
(1513) Exact pe urmele Vitoriei Lipan, eroina din Baltagul: Borca - Crucea Talienilor, Munţii Stânişoara
(1512) Munţii Retezat, culmile înalte, 3 mai 2015
(1511) Martie şi aprilie 2015, sprijin pentru România-natura
(1510) Arborele pagodelor, Ginkgo biloba, la Iaşi
(1509) Peştera Limanu, Dobrogea, cu lungi ziduri în galerii, cea mai completă descriere
(1508) Peştera Limanu, Dobrogea, istorie antică, toponimie
(1507) Peşteri din România, cele mai mari labirinturi
(1506) Specii de lilieci în România
(1505) Peştera Hagieni, din Dobrogea
(1504) Pescărelul albastru (Alcedo athis) şi Prigoria (albinărel, prigoare) (Merops apiaster)
(1503) Cetatea dacică Moşna, Podişul Bârladului
(1502) Pădure, pajişti şi flori protejate la Mârzeşti, lângă Iaşi
(1501) Raţa sălbatică cu 24 de pui
(1500) Laleaua pestriţă, Fritillaria meleagris, Podişul Sucevei

                                                                                                                                                               Piatra Craiului, versantul estic. Foto: Ică Giurgiu.