Noutăţi, azi

DESCOPERIŢI - pe coloana din stânga a acestei pagini - TOATĂ ROMÂNIA
40,18 % din cheltuielile administrative sunt acoperite prin participare publică; restul de Ică Giurgiu 

Nimeni nu oferă atâta informaţie ca noi (ştiri, articole, ghiduri, hărţi, imagini): 14.000 pagini A4 gratuit!


Cea mai documentată sursă din domeniu: 73 site-uri România-natura sunt în reţea!


https://sites.google.com/site/romanianatura36/home/flora-vegetatie/bujori-la-plenita-langa-dunare






Foto: Alexandru Goja (Craiova).
  









(2114) Cetatea de la Mehadia, în Munţii Cernei
(2113) Sfinxul de la Topleţ, în Munţii Mehedinţi
(2112) Peştera lui Cocolbea, din Munţii Şureanu, are mare potenţial explorativ
(2111) Peştera Şura Mare, din Munţii Şureanu, în anul 1884 şi în prezent
(2110) Peşteri pe Dealul Ilovei, în Munţii Ţarcu
(2109) Peştera Ponor-Plopa, în Munţii Anina/ Aninei
(2108) Ravene adânci la Tupilaţi şi Văleni, în Podişul Sucevei, unde Ştefan cel Mare îi snopea pe turci
(2107) Lacul Popeşti/ Leordeni/ Breaza/ Glina, multe specii de maci şi păsări
(2106) Peştera 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei, stadiul explorărilor, anul 1995
(2105) Peştera Dâmbovicioara, din Culoarul Rucăr-Bran, în anul 1884 şi în prezent, explorare, hartă, descriere
(2104) Peşteri, avene, carst în Valea Dolii, în Munţii Metaliferi
(2103) Putna - creasta principală, pe variantă, în Munţii Obcina Mare
(2102) Analiza formaţiunilor din marea Peşteră 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei
(2101) Peştera Ialomiţei, din Munţii Bucegi, în anul 1884
(2100) Babarunca – cabana Capra – Muntele Bobu Mare – Pasul Bratocea, în Munţii Grohotiş 
(2099) Brădet – Pasul Predeluş – Muntele Văii Negre – cabana Capra – localitatea Babarunca, în Munţii Grohotiş
(2098) Trăisteni – Vârful Radila Mare – Muntele Bobu Mare – Curmătura Mogoşului – Cheia, în Munţii Grohotiş
(2097) Scurteşti – Vârful Moaşa – Vârful Radila Mare – Radila Mică – Piscul Câinelui – Trăisteni, în Munţii Grohotiş
(2096) Slănic  – Scurteşti – Valea Brădet – Şaua La Cordun – Vârful Trifoiu – Şaua nordică, în Munţii Grohotiş
(2095) 5 trasee în zona culmii principale din Munţii Grohotiş
(2094) Macul pitic, mai 2017, în Parcul natural Văcăreşti
(2093) Putna - schitul Daniil Sihastrul, pe traseul 2, în Munţii Obcina Mare
(2092) La Cârlige, scările spre satul de munte Scărişoara, în Munţii Cernei
(2091) Peştera Cupola Mică, la Brădeşti, lângă Târnava Mare, în Munţii Harghita
(2090) Peştera 600 metri cubi de la Şipot, în Munţii Şureanu, capătul unei mari reţele subterane
(2089) Lacul Văcăreşti, mai 2015-2017, floră, cuibărit, Bucureşti
(2088) Peşterile din Stânca Moloşnaia, în Munţii Maramureşului
(2087) Peştera Frintsch/ Cerna-Deal de la Râşnov, din Munţii Postăvaru, în anii 1884 şi în prezent
(2086) Putna - Vârful Măgura Vacii, în Munţii Obcina Mare
(2085) Peştera din Piatra Băiţei, la Baia Borşa, în Munţii Maramureşului
(2084) Zeci de peşteri în Munţii Godeanu, în bazinul Cernişoara
(2083) Mistreţul, în România
(2082) Carstul din Vârful Pietriceaua, Munţii Maramureşului
(2081) Vârful Arjana, 1511 metri, în Munţii Cernei
(2080) Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, anul 1979, explorări în Rodnei, Retezat, Mehedinţi, Bihor, Pădurea Craiului
(2079) Întâlniri cu peştera, carte, anul 1979
(2078) Putna - schitul Daniil Sihastrul, în Munţii Obcina Mare

(2077) Avenul Roşu/ Peştera Mare de la Porceşti, din Munţii Făgăraşului, explorări în anii 1886 şi 1906
(2076) Un istoric al explorărilor din Peştera Cetăţile Ponorului, din Munţii Bihor
(2075) Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului, 50 metri denivelare, din Munţii Şureanu, o provocare pentru exploratori
(2074) De la Ojdula la Ghelinţa, prin vestul Munţilor Breţcu, marcaje turistice
(2073) Munţii Maramureşului, prezentare amplă, hărţi, turism, peşteri
(2072) Berchezoaia - cetatea Chioarului, în Masivul Preluca
(2071) Peştera Urşilor de la Chişcău, descriere, evoluţie în timp, în Munţii Bihor
(2070) Avene şi peşteri în sud-estul Munţilor Vâlcan
(2069) Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) la Todireşti, în Podişul Sucevei

(2068) Anul 1968, expediţia universităţilor engleze la Peşterile Şura Mare, Şura Mică etc., în Munţii Şureanu
(2067) Alte peşteri şi avene în Defileul Lăpuşului, în Munţii Preluca
(2066) Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, 556 metri lungime totală, în Munţii Mehedinţi

(2065) În Gaura de pe malul drept al Ohabei, din Munţii Şureanu, am descoperit unelte din secolul I î.e.n, faună, ceramică
(2064) Putna - Poiana Strigoaia/ Strigoiu, în Munţii Obcina Mare
(2063) Peştera de la Izvorul Vidrei, în Munţii Codru-Moma
(2062) Peştera Aven din Foeroaga Îngustă, 71 metri denivelare, în Munţii Mehedinţi
(2061) Muntele Rol, cu peisaje superbe şi peşteri, în Munţii Anina
(2060) Peştera Micula, din Munţii Bihor, primele explorări
(2059) Peştera Meziad, ba în Munţii Bihor, ba în Munţii Pădurea Craiului
(2058) Peştera Mereşti, prima hartă, anul 1886, în Munţii Perşani
(2057) Cetatea Rabonbanilor, lângă Racu, în Munţii Harghita
(2056) Speologia din România, anul 1985, cu Traian Orghidan, Marcian Bleahu, Cristian Lascu, Mihai Beniuc, Ică Giurgiu, Vasile Boroneanţ
(2055) 12 Apostoli şi ceilalţi megaliţi - inclusiv cei adevăraţi - din Munţii Căliman
(2054) Alte peşteri descoperite şi explorate la Valea de Brazi, în Munţii Retezat
(2053) Avenul Poieni, 142 metri adâncime, în Munţii Metaliferi
(2052) Frumoasa Poiană/ Polie Beletina, din Munţii Mehedinţi, poteci şi trasee
(2051) Noi cavităţi descoperite în Munţii Rodnei; explorări în cea mai ramificată peşteră din România
(2050) Platforma Brădet şi versantul Polom, carst şi peşteri, în Munţii Anina
(2049) Cetatea Lita/ Liteni, în Muntele Mare
(2048) Leon Bârte ne-a ajutat, în aprilie 1979, să găsim continuarea în Peştera de la Jgheabul lui Zalion, din Munţii Rodnei
(2047) Cetatea Fetei, la Floreşti, lângă Cluj-Napoca
(2046) Peşteri din Munţii Maramureşului
(2045) Peşteri la Căprioara, pe malul Mureşului, în Dealurile Lipovei
(2044) Peşterile din Cheile Negrului, în Munţii Vâlcan
(2043) Carst în Munţii Făgăraşului, 74 de peşteri (şi una periculoasă), zeci de recorduri naţionale
(2042) Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, buletinul numărul 7, 1982, integral
(2041) Canionul în sare de la Praid, din Munţii Gurghiu, a fost amenajat pentru turism
(2040) Comunicaţii pe unde metrice între exterior şi peşteri
(2039) Putna - Glodu - schitul Danil Sihastrul, în Munţii Obcina Mare
(2038) Marcajul spre Vârful Oslea Românească, în Munţii Godeanu
(2037) Munţii Godeanu, hartă an 2000
(2036) ianuarie 2017, sprijin financiar primit pentru România natura
(2035) Cronica publicaţiilor speologice, 1, 1982
(2034) Satul de vacanţă Vârtop, harta zonei, Munţii Bihor

https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-rasariteni/podisul-sucevei/laleaua-pestrita-fritillaria-meleagris-la-burla-podisul-sucevei
Presură galbenă. Foto: Vasile Bouaru (Rădăuţi).

                                                                                                                                                   Maci. Foto: Vasile Bouaru (Rădăuţi). 
                                                                                                                                                               Piatra Craiului, versantul estic. Foto: Ică Giurgiu.


Există acces - prin televiziune, presă, carte şi Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistică a teritoriului României: pentru că aducerea în prim plan a datelor la zi - cu hărţi şi imagini - necesită multă minuţiozitate.   Nu omitem ce este important în spaţiul geografic românesc, oferim ilustraţie bogată, multă în premieră absolută, în premieră detaliat explicată şi facem trimiteri la bibliografie.   Oferim ample spaţii de publicare celor care nu-şi pot permite cheltuielile impuse de editarea şi difuzarea unor lucrări despre regiunile „neinteresante” geografic, turistic, istoric.   Vă oferim articole şi ghiduri, enciclopedia geografică a României: cu informaţii în premieră, care coincid cu ceea ce găsiţi pe teren. Aveţi la dispoziţie singura reprezentare fotografică explicată a ţării. Teritoriul românesc montan şi peisagistic este atât de puţin cunoscut încât aproape oricare dintre prezentările noastre este premieră informaţională, fotografică, geografică.   Descoperiţi diversitatea şi însemnătatea reliefului românesc!
 
  Munţii Făgăraşului. Foto: Ică Giurgiu (Bucureşti).

Donează 30 de lei