Octavian Mares

OCTAVIAN MARES

N . 19 noiembrie 1934 , corn. Scorteni .iud. Bacãu .

1941 - 195? - ºc. gen- Scorteni , gimnaziul - lic. Ferdinan

Bacãu - Se. medie celulozã-hîrtie -.Bacãu .

1952-1954 - meistru fes. Letea - BecSu .

1954-1966 - proiectant Uz. de avioane Bacãu .

1967-199o - IPROCHIM Iaºi , TGH Bacãu ? DA.ªIRET Bacãu .

199o- ieºit la pensie ..........ºi..... ?

?oo4 - Debut editorial cu voi.: "Statuie in amurg ." Ed. Caess scrii

?oo5 -"Dinspre soare rãsare" - haiku - Ed. Vicovia - Bacãu .

2oo6 -"Flori de cireº " - haicu - Ed. Vicovia - Bacãu .

?oo6 -"Din risipiri de frunze " - poeme într-un vers - Ed. Vicovia

2006 -"Setea visului" - poeme într-un vers - Ed vicovia - Bacãu .

2007 -" Urzind în douã iþe" - distihuri - Ed. Vicovia - Bacãu .

2008 -" PISI-PU " poezie de colorat pt. eonii- Ed. Vicovie - Bacãu Antologat în : " GREIERI SI CRIZANTEME " - haiku - antologie internaþionalã , - Ed. ORION - Bucureºti 2oo7 . -Frecventeazã cenaclul literar " OCTAVIAN VOICU " Bacãu . -Frecventeazã cenaclul literar al Uniunii Scriitorilor - Bacãu . -In pregãtire : Volumul :"In amurgire" - haiku . -

Un voi. de ooezie clasicã ºi modernã . -

A colaborat la revistele : " 13 PLUS " ,"PLUMB" , " PORTO FPANCO " " Rev. SOC. NAT. DE HAIKU " ,"RAMPA SI ECRANUL " . -

MareŞ debutează editori­al cu volumul de poezie „Statuie în amurg" (Ed. Casa Scriitorilor, Bacău, 2004). Un an mai târziu îi va apare cartea de haiku „Dins­pre soare răsare" (Ed. Vicovia, Bacău, 2005).

De$i debutează târziu, când majoritatea colegilor au trecut demult această probă, Octavian Mareş ne semnalează faptul, deja cunoscut, că poezia nu are vârstă.

După lectura poemelor trebuie să recu­noaştem o certă virtuozitate a compunerii, cu teme serioase, fundamentale.

Experienţele saie poetice culminează îndrăzneţ cu volumul de haiku-uri „Flori de cireş" (Ed. Vicovia, Bacău, 2006). Poemul haiku, gen literar cu formă fixă, este adoptat doar de câţiva poeţi, în Bacău vârful de lance fiind,poetul Dumitru Radu.

în volumul de faţă cele 134 de haiku-uri reuşesc să propună, fiecare în parte, concen­trări de frumuseţe şi imortalizarea clipei efe­mere. Un lucru este sigur: Octavian Mareş îşi croieşte, pe zi ce trece, o biografie literară demnă de luat în seamă.

NicoIaeMIHAI

" Preferinţe pillatianului si brîneuşianului Octavian Mareş (sculpturile sale în lemn-"Cior?lituri".le spune cu modestie, artistul - exprima sibilinic,Idei,!.!'ituri?Eresuri,Credinţe etc.),pentru concentrarea expresiei,rafinarea şi obscuriza-rea ei,pentru reverii,vagabondaj mental,angoase provinciale, spleen,pentru receptarea plastică şi muzicală a, lumii,pentru cultul formei perfecte trădează vocaţia acestuia,de sorginte clasică,de a se înstrSina-o fînstr8inare esentialmente livres— că în estetica^ poetica/poietica precedesorilor. Astfel, în spiritul unei tradiţii vii.Eul creator îşi personalizează şi impersonalizeeză simultan,oroblematica şi starea de poezie.

Scriitorul/sculptorul(re)inventează în tipare clasice,pără­site de de noul vel,hemografia,adică scrierea cu tine însuţi, cum ar fi spus autorul Necuvintelor."Este un mod sublim, de

b âa secundei eternitate." -d . T ^- -, * c

-*n a o c Petre Isachi Io.o4.o6 £: Io.o4.2oo6

4- Octavian Mareş

lumbtâ prin sine / Iunie,

Spontan, de instantaneu fotografic, specific poeziei japoneze. Remarcabil potenţialul de picturalitate, patosul reprezentărilor şi mai ales ffluzicaJtimga, care lipseşte haiku^uluijapţanez^ (Nti avem m vedere muzica generată de ritmul 5+7+Ş). Este o confirmare că spiritul haiku poate rodi în orice literatură.

(Petre ISACHI).

M*i2OG5 13

încet, dar .sigur, haiku-ul prinde rădăcini puternice în cultura europeană, deci si în cultura română. Aşa cum spuneam şi cu altă oca/ie, la noi, în ultimii ani, au apărut tot mai mulţi autori care practică, şi, am spune, cu succes, o astfel de poezie, poezie care cumva nu este în spiritul poporului român, care este romantic, dar nu atîta cît să ajungă la romantismul esenţializat din cultura asiatică şi mai ales cel japonez.

Octavian MAREŞ, Dinspre soare răsare, Editura Vicovia, Bacău, 2005, 84 P- ^

Octavian Mareş, cu cartea Dinspre soare răsare, se înscrie între aceşti practicanţi de haiku şi se explică astfel: „Un refugiu în natură unde versul scurt si adînc al haiku-ului mă poartă ţinîndu-mă departe de versul de dragoste de multe ori pătimaş".

Sigur că nu sînt de acord cu spusele lui Octavian Mareş, dar este dreptul lui de a spune ce crede. Este contrazis chiar de propriile lui poeme: „Prietenie -/ o mînă aspră alintă/ o pisicuţă" sau. „Nopţi după nopţi -/ o tanagră plutind în/ dansul umbrelor".

Chiar dacă nu se întrevede aici o iubire năvalnică, se poate desluşi o pasiune mocnindă care, cel mai adesea, este mai greu de dus.