Variante spre Putna şi Gura Putnei, în Munţii Obcina Mare

articolul continuă de la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-obcina-mare-harta-marcaje-pesteri/masivele-dintre-localitatile-straja-si-putna-in-detaliu-muntii-obcina-mare   

  
0

Din dreptul locului unde am făcut imaginea 36 de pe traseul care descrie drumul forestier dintre Putna şi Straja (https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/drumul-forestier-straja---putna-acces-spre-traseele-montane-muntii-obcina-mare ) ne abatem spre pădure pe un drumeag, în sensul dat de săgeata verde (foto 0). Este foarte bine vizibil pentru că pe marginile lui sunt şanţuri adâncite de apele care se scurg de pe versanţi dar şi de activitatea omului. Acel drumeag urcă domol iar toamna pădurea are un aspect deosebit (foto 1); panta nu este mare iar urcuşul destul de lejer. Delimitarea drumului este bine pusă în evidenţă de copacii înalţi (foto 3). 
                             1
                               3

Spre începutul iernii calendaristice, aproape de vârful acestui deal, în ultima lună a lui 2015, era puţină zăpadă (foto 4). Aproape de vârful acestui munte, Prisăcuci, se desprinde spre stânga în sensul de urcuş un drumeag. Este bine vizibil în imaginea 4a, spre stânga. Pe acel drumeag este traseul 1a, Vârful Prisăcuci - Gura Putnei. Traseul nostru continuă pe drumeagul din dreapta din imaginea 4a. De la această intersecţie mai urcăm 200 m până pe vârf.  

                            


4




După 25 de minute de urcuş, după ce am părăsit drumul forestier Putna - Straja, ajungem pe vârful muntelui, Prisăcuci, 817 m altitudine unde găsim o intersecţie (foto 5). De aici avem două variante.


                        
5

Prima. Ne abatem spre dreapta, către Putna. Drumul începe să coboare uşor şi la 300 m mai jos trecem prin marginea unei frumoase poieni (foto 6). Apoi depăşim o zonă cu brazi înalţi (foto 7) şi mai jos zărim satul Putna (foto 8). 

                                                                                                                                                                6
                          
7
                                                                                                                                                       8

Ieşim din pădure şi ajungem pe panta unui deal cu brazi mici care se răresc pe măsură ce coborâm. În stânga noastră zărim pe muntele vecin frumoasa poiană Măgura Mică (foto 9) din care am făcut imaginea 6 de la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/frumoasele-poieni-de-la-gura-putnei-la-voievodeasa-muntii-obcina-mare . Tot de pe acel traseu se văd în imaginea 7 o mare parte din porţiunile 2 şi 3 de la descrierea crestei principale, respectiv Vârful Scorbura - schitul Daniil Sihastrul (https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/varful-scorbura---schitul-daniil-sihastrul-muntii-obcina-mare ) şi schitul Daniil Sihastru - Vârful Măgura Vacii (https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/schitul-daniil-sihastrul---varful-magura-vacii-in-muntii-obcina-mare ).

                         
9

Ceva mai spre dreapta zărim frumoasa Vale Viţău (foto 10), pe care am descris-o la https://sites.google.com/site/romanianatura19/home/carpatii-rasariteni/muntii-obcina-mare/putna---vitau---sucevita . Coborâm mai departe spre sat. Dacă ne abatem mai întâi spre dreapta, la gardul din spate al bisericii din sat (nu mănăstirea Putna care se află cu circa 700 m mai spre dreapta faţă de această biserică şi faţă sensul de coborâre!), chiar sub poala muntelui de pe care coborâm, zărim o bisericuţă din lemn (foto 11). Este cea mai veche biserică din lemn din ţară (după unii chiar din Europa) (foto 12), construită în 1346 de voievodul Dragoş Vodă, mai întâi în satul Volovăţ, aflat la 4 km sud-vest de oraşul Rădăuţi şi mutată la Putna după mai bine de 120 de ani de voievodul Ştefan cel Mare. 

                        10
                         11
                                                                                                                                           12

Ne deplasăm mai departe spre sud-vest, pe lângă gardurile grădinilor locuitorilor din Putna şi vom zări, în câteva minute, frumoasa mănăstire Putna iar pe dealul vecin, scris cu litere mari, din brazi, ŞTEFAN (foto 13). În foto 13a am surprins din vecinatatea ei, Mănăstirea Putna. Prin vârful Dealului Crucii sau cel pe care scrie Ştefan, este porţiunea de debut a parcurgerii crestei Obcinii Mari, descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/muntii-obcina-mare-creasta-principala/muntii-obcina-mare-creasta-principala-partea-2-a . În această descriere, în imaginea 6 se zăresc şi mănăstirea Putna dar şi dealul din spatele ei, de unde am făcut imaginea 13. Tot în imaginea 13 se zăreşte Valea Putna, pe care am făcut traseele spre Poiana Strigoaia, spre Vârful Măgura Vacii şi schitul Daniil Sihastrul, vale marcată cu săgeată roşie, apoi, ceva mai spre dreapta, o creastă marcată cu săgeată galbenă iar la poalele ei drumul forestier Glodu, care face legătură între Putna şi Straja (drumul forestier dintre Putna şi Straja, https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/drumul-forestier-straja---putna-acces-spre-traseele-montane-muntii-obcina-mare ).


                                      13
                                          
13a

După ce admirăm pe îndelete splendidul peisaj, facem cale întoarsă cam 800 m până în vecinătatea unei stâni de unde privim spre partea superioară a dealului pe care l-am coborât (foto 14) apoi coborâm pe un drumeag, primul de altfel pe care îl întâlnim (foto 15). Acesta ne scoate în câteva minute în centrul satului, foarte aproape de drumul care duce spre fosta gară C.F.R. (foto 16).

 

                                                                                                                                                                                               14
                                 15
                           16

A doua variantă. Din vârful muntelui, de la intersecţia din imaginea 5 ne abatem pe creastă, spre stânga faţă de sensul de urcuş până aici. Drumeagul din imaginea 5 coboară domol prin pădure (foto 17). Mai jos trece printr-o mică porţiune mai deasă (foto 18) dar imediat se vede intrarea într-un vast loc deschis (foto 19). 

                                      17
                           18
                        
19

Intrăm astfel într-o poiană întinsă, cu minunate privelişti spre est şi sud. În dreapta noastră faţă de sensul de coborâre zărim pe muntele opus văii creasta pe care am făcut traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/frumoasele-poieni-de-la-gura-putnei-la-voievodeasa-muntii-obcina-mare (foto 20).

                                                                                                                              20

Mai jos zărim un brad cu multe conuri, unele foarte aproape de sol (foto 21). Coborâm mai departe admirând peisajul (foto 22). 

                                   
21
                                     22

Drumeagul pe care suntem se abate spre stânga, în coborâre. Mai jos avem privelişte spre satul Gura Putnei, cel mai apropiat de noi iar în zare este Valea Sucevei (foto 23). Drumeagul coboară ceva mai accentuat (foto 24) şi ajungem la primele case din Putna (foto 25). 

                                                                                                                                                                                           23
                    
24
                                   25

De aici mai parcurgem câteva minute şi ajungem la asfalt, aproape de intrarea în satul Putna (foto 26).

                   26