Putna - Viţău - Suceviţa, paginile 1-2
0
Vasile Bouaru, Ada Micloş, Cristi Schipor (Rădăuţi)
Pornim din gara Putna. Pana aici merg trenurile pe aceasta linie la noi in tara (foto 0). Imediat dupa ce depasim capatul liniei ferate ne abatem spre stanga, pe un drum construit temporar (octombrie 2011) peste Paraul Putna, drumul obisnuit pe care se intra pe Valea Vitaului fiind impracticabil din cauza unui pod in reconstructie.
extras harta din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987
La circa 5 minute dupa plecarea din gara ajungem la Chilia lui Daniil Sihastrul (foto 1). Daniil a fost un pustnic, contemporan cu Stefan cel Mare. El a gasit aceasta stanca in care a sapat celebra chilie, aflata la acea data intr-o zona foarte salbatica si greu accesibila. Se spune ca in 1451, Stefan cel Mare a venit la Daniil, dupa uciderea tatalui sau, Bogdan al-II lea, la Reuseni. Daniil i-a prezis ca va ajunge domnitorul Moldovei; si a ajuns intr-adevar, dupa 6 ani, in 1457. Tot la indemnul lui Daniil, voievodul Stefan cel Mare incepe constructia manastirii Putna, in 1466. Apoi Daniil se retrage la Voronet, sub Piatra Soimului (vezi aici).
1
Continuam traseul si dupa inca 10 minute de mers, dupa ce lasam pe stanga un canton forestier, se desprinde pe stanga un drum lateral care duce spre Poiana Camarile, din imaginea 11 de la (foto 2). Mai parcurgem putin si depasim ultimile case din sat (foto 3). Daca ajungem primavara prin acest loc, pe scurtele pajisti din spatele acestor case care se observa in foto 3 cresc branduse in numar asa de mare incat zonele respective capata culoare violeta.
2
3
4
Dupa o curba, casele nu se mai vad iar drumul forestier urmareste indeaproape Paraul Vitau. In dreptul unui pod intalnit ceva mai sus admiram cateva praguri interesante (foto 4). Ceva mai sus se mai afla o cabana forestiera pitita dupa niste copaci si imediat dupa ea cateva constructii de regularizare a cursului paraului. Dupa acestea, se vede pe malul celalalt al paraului un drum forestier care duce in padure (foto 5). De-a lungul acestui drum era un marcaj punct rosu, care se mai observa si azi, dar foarte rar, care urca spre creasta aflata in stanga noastra fata de sensul de mers pana aici, marcaj ce duce la Voievodeasa. Creasta din stanga a fost descrisa la.
Mai parcurgem circa 2 km pe acelasi drum forestier si ajungem la capatul lui, dupa ce depasim un mic pod (foto 6). Aici avem doua optiuni. Prima: sa urcam pe poteca care se observa in stanga in imaginea 6. Daca optam pentru aceasta varianta, intram in padure si in urcus e bine sa ne abatem usor spre dreapta, pana ajungem, in 25-30 minute, sub niste stanci spectaculoase, un mic abrupt aflat foarte aproape de varful muntelui, descris in amanunt mai departe, daca optam pentru urcusul pe a doua varianta.
5
6
A doua varianta este mai interesanta. Ne abatem pe drumul pe care s-au tras lemne la vale, pe dreapta, in imaginea 6. Dupa cateva minute intalnim un alt drum de exploatare care urca tot spre dreapta; pe aici se face coborarea de pe traseul 3, Voievodeasa - Putna (foto 7).
7
8
Noi continuam sa urcam pe parau si ajungem in cateva minute la o cascada, acum acoperita cu barne, pentru a facilita tragerea lemnelor la vale (foto 8). Daca nu era acoperita, aceasta cascada arata ca in imaginea 9.
9
10
Urcam deasupra acestei cascade si admiram covorul de muschi de padure (foto 10). Si din acest loc avem doua optiuni de a continua traseul (vezi traseul 6, Varianta pe parau).
Una dintre optiuni este sa urcam perpendicular pe directia paraului, pe versantul din stanga noastra fata de sensul de mers pana aici. La inceput panta este foarte mare si ne strecuram prin vegetatie destul de abundenta, pe o poteca abia vizibila. Ceva mai sus intalnim cateva stanci destul de interesante; unele au grote in care se afla si lilieci (foto 11). Desi panta e mare totusi merita efortul sa urcam pe aici. Aceasta panta mare tine pana in dreptul unui pinten stancos, cel din imaginea 12. Apoi panta se mai domoleste; urcam mai departe, depasind o mica portiune cu copaci tineri si desi. Ajungem in final pe varful acestui munte unde se afla partea superioara a unei stanci. Atentie, pe partea opusa este un mic perete vertical.
11
12
Suntem din nou intr-o zona plina de istorie. Acesta stanca si de altfel si cele aflate ceva mai jos se numesc Stancile lui Motrescu, un luptator anticomunist care a stat ascuns pe aici aproape 14 ani. Muschii si lichenii au invadat varful stancii amintite dar dupa ce am indepartat un mic strat am vazut una din cele cateva inscriptii de aici (foto 13).
13
14
Acest partizan a avut stranse legaturi si cu grupul „ultimului haiduc”, Ion Gavrila Ogoranu, despre care s-a scris la. Coboram pe langa stanca pe care suntem si gasim grota unde a stat ascuns celebrul partizan (foto 14).