Peştera de la Furcituri, sub Vârful Muncelu, la nord de Maieru, Munţii Rodnei

Ică Giurgiu, Emil Solomon (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Pe harta din lucrarea Iuliu Buta - Ghid turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud - Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976 am găsit poziţionată, la nord de localitatea Maieru, Peştera din Muncel.

Trei ani mai târziu, în ghidul semnat de Iuliu Buta, Ana Aurelia Buta - Munţii Rodnei - Editura Sport-Turism, colecţia Munţii Noştri, nr. 20, 1979 nu mai apărea această peşteră (vezi harta 1). 

harta 1

În august 1980, de la forestierii care lucrau pe Valea Cormaia am aflat că au auzit şi ei de o peşteră situată în preajma Vârfului Muncelul (1625 metri altitudine), pisc aflat aproximativ la jumătatea distanţei dintre Văile Cormaia (vest) şi Anineş (est).

Am pornit de la cabana Farmecul Pădurii, situată aproape de confluenţa Cormaia - Valea Vinului (harta 1), pe drumul forestier care însoţea Valea Vinului. Bazându-ne pe câteva informaţii primite de la localnici privind topografia locurilor şi consultând harta 1 am suit de-a dreptul din bazinul Văii Vinului pe culmea care îl separă de Valea Caselor (aflată la sud de Vârful Muncelu). De la una dintre stâne am primit confirmare că peştera există şi ni s-a arătat zona unde se află intrarea ei.

Cavitatea era numită de ciobani Peştera de la Furcituri; se află la aproximativ 1500 metri altitudine, lângă una dintre numeroasele poteci făcute de oile care pasc pe faţa sud sud-estică a culmii care coboară către sud din Vârful Muncelu. Intrarea era ascunsă de un pâlc de brazi şi fagi, obstacol lăsat să împiedice apropierea animalelor domestice şi căderea lor în peşteră. Accesul în cavitate se făcea prin deschiderea semicirculară, de 1,3 metri lăţime, înaltă de un metru, de unde se cobora o treaptă de 1,3 metri până pe podeaua peşterii.   

 
ambele hărţi ale peşterii, la format mare, se găsesc în fişierele ataşate în baza paginii

Cartată la 29 august 1980 de Ică Giurgiu şi Emil Solomon. 154 metri dezvoltare totală; denivelare 18 (-15/ +3) metri; 56 metri extensie. Peştera este dezvoltată în calcar; prezintă două sectoare disticte:

- Galeria care pleacă de la intrare către nord-vest este largă şi în general înaltă. Pe parcurs apar nivele de eroziune. Tavanul de deasupra Lacului 2 prezintă cupole săpate sub presiune.

- Coborând o săritoare de de doi metri, aflată în estul sălii de la intrarea în peşteră, pătrundem într-un sistem de galerii predominant puternic descendente, cu numeroase prăbuşiri. Unele blocuri au echilibru destul de precar.

În ambele sectoare ale peşterii argila este prezentă pe aproape toate suprafeţele. Sectorul 1 al cavităţii, mai uşor accesibil, mai des vizitat, este poluat de unii dintre cei care au intrat pe aici. Semnalăm în Sectorul 1 scurgeri parietale şi resturi ale unor formaţiuni clasice, cu dezvoltare verticală.   

Ċ
Vasile Giurgiu,
25 mai 2015, 01:00
Ċ
Vasile Giurgiu,
25 mai 2015, 01:00