Satul Falcău - Poiana Stăuina, în Munţii Obcina Mare

articolul continuă de la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-obcina-mare-harta-marcaje-pesteri/masivele-dintre-localitatile-straja-si-putna-in-detaliu-muntii-obcina-mare

 

0

Urmăm o creastă bine conturată care debutează imediat după ce am traversat podul peste Râul Suceava de la ieşirea din amonte a satului Falcău (foto 58 şi 59 de la https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/raul-suceava-intre-sadau-si-falcau-muntii-obcina-mare ). Podul face legătură între drumul 209 G şi drumurile forestiere Ascuncelu şi Ascunsu.

Zona pe care o vom străbate se vede foarte bine şi de pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/carpatii-rasariteni/obcinile-brodinei/catunul-norocu-obcinile-brodinei-lipit-de-granita-de-nord-are-trei-case-locuite, imaginea 36). Am inserat aici o fotografie de pe acel traseu, cu explicaţii. În imaginea 0, cu linie roşie întreruptă am marcat traseul pe care îl vom parcurge. Se vede Poiana Stăuina, unde vom ajunge; în ultimul plan, cel mai înalt vârf de pe creasta principală, Măgura Vacii. Valea care se desprinde din Poiana Stăuina şi coboară spre Suceava, este Ascuncelu, descrisă pe traseul 10 de pe versantul nordic.

Pornim dis-de-dimineaţă din satul Falcău şi înainte de a traversa podul peste Suceava privim spre înapoi, la Vârful Cârmaciu, aflat în stânga în imaginea 1. De pe pod vedem Suceava spre amonte (foto 2). Imediat cum traversăm podul, pe partea stângă este o zonă amenajată, cu bancă şi balustradă. Pe la capătul din amonte al acestui loc de popas se observă o potecă ce se abate spre stânga, în urcuş faţă de sensul de mers (foto 3). Ne înscriem pe acea potecă.


                          1
                    2
                              
3

Depăşim o mică fântână amenajată (foto 4) şi urcăm o pantă destul de mare (foto 5). După câteva sute de metri panta se mai domoleşte şi întâlnim câteva stânci de mici dimensiuni (foto 6). 


                                                                                                                                                                                                                4
                           
5

                                                                                                                                                6

Poteca parcă este amenajată cu pietre de o parte şi de alta (foto 7). Mai sus întâlnim alte grupe de stânci, ceva mai mari (foto 8). Toamna găsim multe specii de ciuperci (foto 10). 

                     
7

                                                                                                                                                                                                           8
                          
10

În lumina blândă a sorelui de toamnă pădurea arată foarte frumos (foto 11). Găsim brazi răpuşi de vânt, cu rădăcinile în aer (foto 12).


                            
11

                                                                                                                                                                                            12

Depăşim un vârf secundar (foto 13) şi continuăm urcuşul. Zona pare să fie destul de puţin umblată. Brazii au muşchi bogat la rădăcini, mai ales spre partea nordică (foto 14). În dreapta noastră faţă de sensul de înaintare, ceva mai spre Valea Ascuncelu, se găsesc acele minunate stâncării descrise pe traseul 10 de pe versantul nordic. Treptat ajungem într-o porţiune unde generaţiile de copaci se amestecă iar copacii mai tineri sunt destul de deşi (foto 15). 

                               
13

                                                                                                                                          14
                              
15

Aici, de undeva din stânga noastră faţă de sensul de mers, ajunge în creasta pe care suntem traseul 8 de pe versantul nordic, care porneşte din satul Straja (https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/straja---creasta-falcau---poiana-stauina-traseul-2-in-muntii-obcina-mare ). Deoarece pentru câteva sute de metri urmeză o porţiune cu multe tufişuri şi arbori destul de deşi, poteca se abate ceva mai spre dreapta faţă de sensul de urcuş. Întâlnim adesea brazi gigantici (foto 16).


                              
16







Depăşim această porţiune şi întâlnim un drumeag care urmăreşte creasta pe care urcăm. În stânga noastră faţă de sensul de mers este o porţiune degajată care se reface în urma unor defrişări mai vechi. Avem perspectivă înspre nord-est. În imaginea 17 zărim în depărtare Poiana Cerbului, descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/falcau---poiana-cerbului-muntii-obcina-mare . În vale, în depărtare, se zăreşte satul Straja iar cu săgeată roşie am marcat creasta pe care am urcat-o pe traseul 8 de pe versantul nordic. Pe valea din stânga noastră este traseul 6 de pe versantul nordic (https://sites.google.com/site/romanianatura66/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/straja---drumul-forestier-boul-ciolotei---creasta-falcau-spre-poiana-stauina-in-muntii-obcina-mare ).


                                    17

Mergem mai departe admirând peisajul şi din loc în loc găsim ciuperci (foto 18). În depărtare, spre est, la  ieşirea din munţi, este ceaţă (foto 19). 

                                   18
                                       
19


Drumeagul urcă din nou (foto 20) şi ne conduce într-o frumoasă poiană (foto 21). În această poiană ajunge în creasta pe care suntem şi traseul 7 de pe versantul nordic (https://sites.google.com/site/romanianatura66/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/straja---creasta-falcau---poiana-stauina-traseul-1-in-muntii-obcina-mare ). Încă puţin şi atingem partea cea mai înaltă a traseului, unde întâlnim un fost punct de triangulaţie, acum prăbuşit (foto 22).


                                  
20

                                                                                                                                                          21
                                   

22






Traversăm un foarte scurt pâlc de pădure şi ieşim în altă poiană unde, printre câţiva arbori destul de mari, avem perspectivă înspre nord-est (foto 23) dar şi spre vest, unde zărim Vârful Chepa, cu releele (foto 24), pisc pe care l-am traversat pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/obcinile-brodinei/din-brodina-pe-varful-chepa-obcinile-brodinei.


                                       23
                                   24

Ne deplasăm pe acelaşi drumeag şi avem vizibilitate parţială şi spre sud. În imaginea 25, în partea dreaptă, în ultimul plan, zărim cel mai înalt vârf de pe creasta principală, Măgura Vacii.


                             
25




Din această poiană drumeagul coboară uşor şi privim spre înapoi (foto 26). Încă două sute de metri în coborâre şi ajungem în Poiana Stăuina, punct de belvedere spre nord, vest şi parţial spre sud (foto 27). 


                      26
                                 
27



Spre nord se zăresc Valea Sucevei, porţiunea dintre Brodina şi Falcău (foto 28) precum şi munţii de la nord de această vale. Spre vest este creasta care desparte Valea Ascuncelu de Valea Ascunsu (foto 29), respectiv traseul 11 de pe versantul nordic. În Poiana Stăuina am fotografiat şi spre înapoi; în dreapta, în imaginea 30, se observă drumeagul pe care am ajuns aici.


                                     28
                         29
                                   
30

Pentru a face legătură cu creasta care coboară de pe Vârful Magura Vacii şi coboară spre Ascunsu (traseul 11 de pe versantul nordic), am urmat mai departe drumeagul pe care am ajuns aici dar care în perioadele cu vegetaţie bogată este mai greu vizibil şi am fi tentaţi să urmăm alte drumeaguri, care se desprind din această poiană, spre stânga sau spre dreapta. Drumul pe care vom continua traseul, încă patru sute de metri, este indicat de săgeata roşie din imaginea 29. Trebuie spus că, în caz că ne vom abate spre dreapta faţă de drumul indicat de săgeata roşie şi vom coborî, ajungem pe Valea Ascuncelu şi de acolo înapoi în Falcău. Dacă vom coborî spre stânga faţă de sensul de mers până aici vom ajunge în satul Straja.

Urmăm drumeagul de creastă care intră pentru scurt timp într-o pădure destul de deasă dar frumoasă (foto 31). În această porţiune aproape tot timpul anului este destul de mult noroi. Printre crengile copacilor zărim spre sud-vest Vârful Măgura Vacii (foto 32). 

                                      
31

                                       32

Încă puţin şi ajungem la intersecţia din imaginea 33. Am ajuns aici pe drumeagul din dreapta imaginii. Aici intersectăm traseul 11 de pe versantul nordic. De la intrarea în traseu şi până aici am făcut două ore şi jumătate, fără popasuri. 



                                                 33