Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
În partea nordică a ţării există o grupă de munţi mai puţin cunoscută, dar de o frumuseţe aparte. Obcinile Brodinei ofera călătorului satisfacţii nebănuite prin peisaj, locuri, oameni, obiceiuri… (vezi harta 2 de la)
Am pornit dis-de-dimineaţă, impreuna cu Ciprian Lavric, si el din Rădăuţi, într-o frumoasă zi de sfârşit de februarie 2015, să stabilim un prim contact cu aceşti munţi. Autobuzul ne-a dus până în satul Brodina, ceva mai departe de centru, în amonte pe Valea Râului Suceava, până la intrarea pe Valea Sadăului (vezi harta de mai jos, extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinile Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987).
De la capătul de linie al autobuzului ne întoarcem 200 metri spre aval, traversând un pod peste Suceava. De pe pod privim spre amonte (foto 1). Catre sud zărim un vârf semeţ cu două antene (relee de telecomunicaţii), Chepa (1159 m), pe care îl vom urca. Panta sa nordică este foarte mare şi puternic împădurită.
1
2
Imediat cum traversăm podul peste Suceava părăsim şoseaua asfaltată şi ne abatem spre dreapta, pe un drum printre cele câteva case, până sub poalele impunătorului munte. Urcăm printre acele case până sub liziera pădurii şi înainte de a intra în ea privim spre nord unde am surprins în imaginea 2, în partea stângă, Valea Sadău. Privim şi spre aval, de-a lungul Văii Suceava (foto 3). Urcăm câteva zeci de metri prin pădure până ajungem la un drum forestier pe care îl vom urma câteva sute de metri spre stânga faţă de sensul de urcuş (foto 4).
3
4
Trecem pe lângă câteva stânci, gresii calcaroase, nu prea mari, cu forme interesante (foto 5). Ceva mai la vale găsim o mică grotă (foto 6). Pereţii stâncoşi prezintă numeroase fisuri (foto 7). Pe stânci se întâlnesc frecvent licheni şi muşchi (foto 8).
5
6
7
8
9
Ajungem în vecinătatea unei stânci mai mari, pe partea stângă în sensul de mers, ultima de pe acest drum. Din dreptul ei, pe partea cealaltă a drumului, vom urca spre dreapta faţă de sensul de mers, pe un mic jgheab pe unde s-au tras lemne spre vale. În imaginea 9 se vede acea stâncă, pe dreapta, deoarece fotografia este făcută spre direcţia din care am venit. Jgheabul pe care am urcat este spre stânga în această imagine.
Panta este destul de mare şi urcăm încet şi din cauza că pământul este îngheţat şi tare ca piatra (foto 10). După 35 de minute ajungem pe creasta muntelui unde ne întâmpină un trunchi cu câţiva bureţi (foto 11).
10
11
Spre dreapta faţă de sensul de urcuş se vede poteca pe care o vom urma pâna în vârf (foto 12). Pădurea este foarte frumoasă chiar şi acum, iarna: un amestec de conifere cu foioase. Trunchiurile copacilor sunt puternic acoperite la baza cu muşchi verde (foto 13).
12
13
După încă 20 minute de urcuş intrăm într-o întinsă poiană însorită unde gasim zăpadă (foto 14). Vârful Chepa nu este departe (foto 15).
14
15
Peisajul care se deschide în faţa ochilor este superb. Spre nord-vest vedem Valea Sucevei, în amonte (foto 16). Trecem pe lângă câteva căpiţe cu fân, din care probabil că au mâncat căprioarele (foto 17). Avem vizibilitate şi spre munţii aflaţi la nord, ultimii din imaginea 18 fiind în Ucraina. Tot în această poiană întâlnim o casă unde probabil că vara vin oameni la cosit iarba.
16
17
19
20
Continuăm pe drumeagul care urcă mai departe prin pădure. Poteca este destul de largă dar pe o pantă destul de mare (foto 19). Zărim două căprioare. Depăşim un fag bătrân (foto 20).
Mai sus ajungem la o intersecţie. Ne abatem pe poteca din dreapta, cea care urcă mai abrupt (foto 21). Rădăcinile copacilor sunt asemenea unor trepte (foto 22).
21
22
Poteca ne conduce la un mic luminiş, unde este pusă o balustradă din lemn deoarece spre nord panta este foarte mare. În acel loc avem una dintre cele mai frumoase privelişti spre partea nordică a munţilor. În imaginea 23, în plan apropiat, poiana care se vede este cea prin care am trecut înainte de a ajunge la locul în care suntem acum. Spre stânga se observă o dâră de pământ. Acolo, din cauza ploilor abundente din 2008 a avut loc o masiva alunecare de teren care la vremea respectiva era gata să blocheze cursul Râului Suceava. Spre dreapta se vad satul Falcău şi Vârful Cârmaciu, pisc sub care se află stâncile descrise la. Tot în zona satului Falcău vedem una dintre poienile cele mai frumoase din zonă de unde este vizibilitate spre toata valea, Poiana Cerbului. Toţi munţii din partea stânga a imaginii 23 şi aflaţi în ultimul plan, sunt în Ucraina.
23
Spre dreapta se vede începutul crestei Obcinii Mari, privita dinspre vest. Partea de debut a acestei creste este descrisă la unde, în imaginea 1, se vede şi Vârful Chepa pe care vom ajunge în câteva minute. Spre nord, în vale, zarim intrarea pe Valea Sadăului (foto 24).
24
25
26
27
Cu greu ne desprindem de acest minunat punct de belvedere si continuăm urcuşul. Urmează iar o pantă destul de mare, dar scurtă, care ne scoate într-o vastă poiană, în vecinătatea vârfului (foto 25). Depăşim un gard de bârne şi ne îndreptăm spre antenele de pe vârf, care sunt la mică distanţă. Cerul oferă o imagine deosebită spre sud (foto 26). Atingem vârful, unde găsim o bornă cu inscripţia DTM (Direcţia Topografică Militară) (foto 27).
Suntem la 1159 m şi avem în faţa noastră, spre partea sudică, o imagine de poveste… În zare se vede Vârful Păuşa din Obcina Feredeului (în centrul imaginii 28, vârf care pare să aibă o pârtie). Descrierea sa este facuta la .
28
29
Coborâm de pe vârf pe drumeagul care ne va conduce spre cătunul Zalomestra. Privim spre înapoi, catre vârf (foto 29). Drumeagul se abate spre stânga, în coborâre (foto 30). Peisajul este uimitor si facem popasuri dese. In zare, spre sud, zărim inconfundabilii colţi stâncoşi ai Pietrelor Doamnei de pe Rarău (foto 31) iar ceva mai spre stânga vedem Vârful Rarău . Mai spre dreapta faţă de Rarău vedem alt vârf impozant, Giumalăul (foto 32), descris la https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-rasariteni/giumalau/varful-si-cabana-giumalau-acces-muntii-giumalau.
30
31
32
33
Urmăm drumeagul care aici este acoperit cu zăpadă strălucitoare (foto 33). Privim spre înapoi, catre Vârful Chepa (foto 34). Vedem câteva gospodării izolate (foto 35). Oamenii trăiesc aici în armonie cu natura si au vecini care sunt la sute de metri distanţă (foto 36).
34
35
36
37
Drumul coboară din ce în ce mai mult spre Valea Brodina. Pentru că suntem pe partea sudică, soarele încălzeşte destul de tare şi drumul are mult noroi (foto 37). Trecem pe lângă o gospodărie şi ajungem la gardul din imaginea 38. Aici părăsim pentru scurt timp drumul şi ne abatem pe lângă copacul din stânga pozei, pe o potecă, o scurtătură. Traversăm o poiană şi, ceva mai jos, când intrăm iar în pădure, găsim multe stânci de mici dimensiuni, acoperite puternic cu muşchi (foto 39).
38
39
40
41
Intersectăm din nou drumul care şi aici are mult noroi şi zărim Valea Brodina (foto 40). Încă puţin şi traversăm un pod peste Brodina, de pe care privim spre amonte (foto 41).
În dreapta imaginii se vede drumeagul pe care am ajuns aici iar în stânga drumul pe care îl vom urma spre vale, până în satul Brodina. De pe drumul care ne conduce înapoi fotografiem din nou vârful pe care tocmai l-am suit (foto 42). Pe partea dreaptă a drumului întâlnim din când în când mici abrupturi (foto 43). La un moment dat drumul începe să fie betonat.
42
43
După o oră de mers ajungem în satul Brodina iar drumul betonat se abate spre stânga, pe sub poalele muntelui pe care se află Vârful Chepa. Din acel loc părăsim drumul şi ne abatem pe un drum neasfaltat care ne conduce spre fosta gară Brodina. De pe acel drum vedem prin ceata uşoară porţiunea cu alunecarea de teren pe care am zărit-o şi în timpul urcuşului (foto 44).
44
45
Încă puţin şi ajungem la calea ferată, dezafectată. Traversăm un pod istoric peste Suceava (foto 45) si ajungem la intrarea dinspre aval în satul Brodina.
Page updated
Google Sites
Report abuse