Cetatea Cuzdrioara, Dealurile Ciceului, Podişul Someşan

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

Cuzdrioara este un sat pe drumul E58, la 5 km nord-est de oraşul Dej. De numele acestei localităţi este legată cetatea/ aşezarea fortificată de aici.

Istoricul ei are încă multe semne de întrebare. Se pare că datează de acum mai bine de 1200 de ani. Cei care au folosit-o au fost de origine turca, o mică polulaţie, numiti chazari sau hazari. Se spune că aceştia se numărau printre supuşii lui Menumorut. De-a lungul istoriei cetatea a fost distrusă rămânând din ea ceea ce vedem azi, un val de pământ.

Am pornit spre ea pe 8 ianuarie 2015. Deşi sunt suficiente mijloace de transport dinspre Dej spre Cuzdrioara, am preferat să plec din gara C.F.R. Dej Călători, de-a lungul căii ferate, înspre staţia apropiată, Dej Triaj. De pe podul de cale ferată peste Someşul Mare privim spre amonte râul (foto 1). După câteva sute  de metri calea ferată se bifurcă; noi ne abatem spre dreapta faţă de sensul de mers, catre est. Din acel loc privim spre nord-vest, catre culoarul pe unde Someşul îşi poartă apele spre vale (foto 2).

Ne apropiem de triajul gării Dej, un loc cu multe linii ferate pe care le vom traversa spre nord, catre clădirile unor fabrici care se zăresc. Ajungem, dupa 40 minute de la plecarea din gara Dej Călători, la un drum asfaltat, strada Traian, care ne conduce în satul Cuzdrioara. În dreapta noastră se vad deja satul şi turlele unor biserici. Cea care ne interesează este cea mai din dreapta în imaginea 3; pe locul unde se află cimitirul acestei biserici a fost cetatea Cuzdrioara.

Imediat cum ajungem la drumul european E58, după câţiva metri parcurşi pe acest drum ne abatem la dreapta, pe alt drum, care duce spre biserica amintită. Deşi trecem pe lângă locul fortificaţiei, am preferat mai întâi să ne abatem până la biserica reformată. Şi ea a înfruntat istoria, datând de prin secolul al XIII-lea (imaginea 4). Ne întoarcem apoi 400 m pe drumul pe care am ajuns în faţa bisericii reformate şi undeva pe stânga în sensul de mers vom remarca locul actualului cimitir, pe o străduţă laterală, numită Cetăţii (foto 5).

Spre est de aici, nu departe, se afla localitatea Ciceu Mihaiesti si acolo sunt Pestera de la Cetatea Ciceu, cea mai lunga din Romania in roci vulcanice (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura41/home/podisul-transilvaniei/podisul-somesan/pestera-de-la-cetatea-ciceului-record-national) si Cetatea Ciceu (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura41/home/podisul-transilvaniei/podisul-somesan/cetatea-ciceului-dealurile-ciceului).

vezi şi alte cetăţi din România

Donează 30 de lei