Carpaţii Meridionali‎ > ‎Şureanu‎ > ‎

Peştera Mare din Piatra Bodii, la Grădiştea de Munte, Munţii Şureanu

Langa Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, Pestera Mare din Piatra Bodii este cea mai lunga din zona (544 metri dezvoltare; 68,5 (-54; +14,5) metri denivelare); a fost explorata si cartata de Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti in urma unor escalade si decolmatari spectaculoase. Vezi toata aria cu pesteri, insotita de harti si descrieri ample, la https://sites.google.com/site/romanianatura51/home/carpatii-meridionali/sureanu/pesterile-dacilor-muntii-sureanu

https://sites.google.com/site/romanianatura53/clubul-de-speologie-emil-racovita-bucuresti

248 La baza marelui perete nordic al Pietrei Bodii, urma unei vechi aparitii de apa ne-a determinat sa cercetam insistent locul. Caile catre interior erau mult prea inguste, printre bolovani importanti, si o derocare facuta oarecum la intamplare, cel putin din perspectiva muncii care trebuia investita, nu era tocmai solutia indicata. Intai am descoperit intrarea aflata cu 20 de metri mai sus de acest loc (in noiembrie 1982, vezi harta 244); am coborat pe galeriile care pleaca de acolo, am decolmatat pasaje aproape total umplute cu nisip, am intrezarit lumina zilei si am ajuns la ea venind din interiorul muntelui (derocare, decolmatare); apoi am atins cota minima (de atunci) a cavitatii, partea de jos a unui sifon cu spectaculoase si ample forme de coroziune (lingurite), unde a trebuit sa gasim momentul cand prezenta apei nu interzicea excavarea nisipului pe care trebuia sa-l aducem cu multi metri mai sus fata de respectiva cota. Si a venit momentul mult asteptat, cand am trecut de cota minima, patrunzand pe galerii lungi, spectaculoase ca geneza si etape carstice ulterioare. Pestera a ajuns in ianuarie 1984 la 544 metri dezvoltare totala iar denivelarea ei la 68,5 (-54/ +14,5) metri. 
foto: Ică Giurgiu, Eva Roman 


249 Urcare spre intrarea de cota zero a Pesterii Mari din Piatra Bodii (descoperita in noiembrie 1982) (pe scara, Ică Giurgiu). 
foto: Eliza Anghel 

https://sites.google.com/site/romanianatura53/clubul-de-speologie-emil-racovita-bucuresti
252 Pestera Mare din Piatra Bodii. Am gasit un trilobit urias (aproximativ 70 centimetri lungime)? (au trait acum peste 250 de milioane de ani...) 
foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel 
Am trimis imaginea fosilei la mai multe publicatii specializate in paleontologie. Numai din Polonia am primit raspuns, de la Profesorul Grzegorz Racki, revista Acta paleontologica polonica: „Nu sunt sigur de o atribuire paleontologica a specimenului fosil din imagine din cauza conservarii destul de slabe. Chiar daca o similitudine cu un trilobit gigant este remarcabila, aceasta prezenta in roci J3-ap ar fi imposibila.” 

https://sites.google.com/site/romanianatura53/clubul-de-speologie-emil-racovita-bucuresti


255 Pestera Mare din Piatra Bodii. Saritoarea de 4 metri de la cota -31,8 metri (vezi harta 244): lingurite mari, spectaculoase prin forma si culoare. 
foto: Ica Giurgiu, Alina Lintea 





















https://sites.google.com/site/romanianatura53/clubul-de-speologie-emil-racovita-bucuresti


257 Pestera Mare din Piatra Bodii. Mai jos de saritoarea de 4 metri de la cota -31,8 (vezi harta 244) este inceputul sifonului care coboara pana la cota -45,7 metri. Pe peretii si tavanul galeriei, lingurite de dimensiuni importante. 
foto: Ică Giurgiu, Alina Linţea 










259 Pestera Mare din Piatra Bodii. Ramura dinspre intrarea de cota negativa a cavitatii a sifonului care coboara pana la cota -45,7 metri. Aspecte din orele de decolmatare/ extragere a nisipului: aici, in ianuarie 1984, cu Costel Roman. 
foto: Ica Giurgiu 


261 Pestera Mare din Piatra Bodii. Pe ramura sudica a sifonului care coboara pana la cota -45,7 metri, imediat la sud de aceasta cota. Dupa toata panta cu nisip din belsug (ramura nordica a sifonului), imediat la sud de cota -45,7 urmeaza argila si pamant, din abundenta. 
foto: Ică Giurgiu, Gabriel Miclăuş 





https://sites.google.com/site/romanianatura53/clubul-de-speologie-emil-racovita-bucuresti


266 Pestera Mare din Piatra Bodii. Saritoarea de 4,5 metri de la sud de cota -43,2 metri (zona punctului D de pe harta 244). Pe buza ei sunt concretiuni care arata evolutia locului si pesterii. Astfel, pe stratul de aluviuni (nisip) au crescut cel putin doua generatii de stalagmite. Chiar in primul plan al pozei avem o stalagmita crescuta pe o alta, acum culcata/ prabusita, mult mai lunga decat cea aflata in picioare. Si chiar pe buza saritorii, sunt stalagmite de diverse inaltimi. In imagine, Gabriel Miclaus (ianuarie 1984). 
foto: Ică Giurgiu 












https://sites.google.com/site/romanianatura53/clubul-de-speologie-emil-racovita-bucuresti

268 Pestera Mare din Piatra Bodii. Aici am reusit sa patrundem cel mai departe in adancul muntelui/ pesterii, punctul F de pe harta 244, deasupra unui lac de sifon, la cota -54 metri. Lacul este greu plonjabil, noi am gasit inaltime de aproximativ 0,5 metri intre tavanul galeriei si podeaua plina din belsug cu mult nisip. 
foto: Ică Giurgiu, Costel şi Eva Roman