Solca - Suceviţa, Munţii Obcina Mare

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

Participanţi: Vasile Bouaru, Ciprian Lavric, Bogdan Teleagă, Iulian Lavric. 

Ultima zi din ianuarie 2015; parcurgem un traseu între oraşul Solca şi satul Suceviţa (vezi harta locurilor la ). Există un alt traseu, mult mai frecventat, între aceleaşi localităţi, descris în detaliu la şi remarcat relativ recent https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/sucevita---pietrele-muierilor---solca-remarcare-2014-muntii-obcina-mare . Ne-am propus să facem o alternativă la traseul marcat.


                                                                                         1

Ziua debutează cu vânt şi burniţă slabă. Exact la intrarea în traseu, din oraşul Solca, din vecinătatea mănăstirii lui Tomşa Vodă (foto 1), lângă peretele unei case zărim o veveriţă (foto 2a). Ne-am dat seama imediat că bea din şuviţele foarte fine de apă care se scurgeau printre detaliile de construcţie (foto 2b), preferand compozitia lor minerala. Nu parcurgem decât câteva zeci de metri şi zărim altă veveriţă care travesează şoseaua, spre o grădină.

                            2a
                         2b

Ne înscriem pe drumul marcat cu punct galben înspre Pietrele Muierii. După ultimile case din oraş, traversam un pod şi din acel loc părăsim marcajul punct galben care se abate spre stânga şi ne înscriem pe drumul din dreapta, în urcuş (foto 3). Drumul forestier urmăreşte îndeaproape Pârâul Izvor, amintit şi la https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/raul-solca-de-la-izvoare-la-varsare-din-muntii-obcina-mare-in-podisul-sucevei/solca---arbore , fiind un afluent al Pârâului Solca. Acest drum forestier a fost refăcut de curând, dupa a fost distrus de inundaţii (foto 4). Observăm de-a lungul lui structura geologică în felii (foto 5).


                                                                                3
                                                                                 4
                                                                           5

Din loc în loc, pâraie laterale se varsă prin albii adâncite în Pârâul Izvor (foto 6). Undeva mai sus întâlnim un izvor amenajat (foto 7). După 50 minute de cand ne-am înscris pe acest  drum ajungem la capătul său. Acolo ne abatem spre stânga faţă de sensul de mers, traversand un mic pârâu (foto 8). 

                                                                                              6
                                                                                                 7
                                                                                 8

Urcăm printre arbuşti tineri (foto 9) şi ajungem pe o potecă de creastă pe care o vom urma mai bine de o oră. Prin pădurea alcătuită în special din conifere întâlnim trunchiuri de copac pe care a crescut iască (foto 10). Pe un trunchi este iască colorată maro deschis (foto 11).


                                                                                                 9
                                                                                                10
                                                                               11

Dacă în alte ture, pe munte sau prin alte părţi, am găsit copaci cu „ochi” (de exemplu la https://sites.google.com/site/romanianatura44/home/podisul-sucevei/promoroaca-in-lunca-sucevitei-podisul-sucevei , imaginea 22) de data asta intalnim un copac cu „urechi” (foto 12). Urcăm o pantă lină şi aproape de vârful muntelui încep să apară mici formaţiuni stâncoase dispuse în felii (foto 13). 

                                                                                                  12
                                                                                  13

Uite alta iască (foto 14). La câţiva metri de vârf intersectăm marcajul cruce roşie care porneşte din satul Marginea (foto 16).


                                                                               14
                                                                                 16

Trecem de vârf iar poteca marcată cu cruce roşie coboară abrupt spre vale, într-o şa (foto 18). Noi vom urma creasta care se abate spre sud. Printre copaci zărim Vârful Pleşa, la poalele căruia se află izvorul cu apă sărată descris la (foto 19).  


                                                                                       18
                                                                               19

Pe un trunchi de copac, căzut la pământ, au crescut bureţi (foto 20). Cu cât coborâm, poteca de creastă devine mai abruptă şi sălbatică (foto 21). 

                                                            20
                                                                                                    21

In dreapta noastră faţă de sensul de coborâre se află un mic abrupt stâncos. Undeva mai jos găsim un loc pe unde putem cobori la baza acestui abrupt (foto 22). Plante agăţătoare tind să cucereasca stânca (foto 23).


                                                                            22
                                                                                             23

Peretele este alcătuit din „felii” de piatră (foto 24). Coborâm prin pădure spre valea altui pârâu (foto 25). 


                                                                     24
                                                                           25

Întâlnim imediat albia acestuia şi ne înscriem pe ea (foto 26). Din nou ajungem la structura in felii (foto 27). 


                                                                               26
                                                                      27

Sosim la capătul unui drum forestier pe care îl urmăm spre vale (foto 28). Apare soarele, pentru câteva minute. De la o curbă vedem din nou Vârful Pleşa (foto 29) iar la câteva sute de metri mai jos trecem pe lângă drumul de acces spre Poiana Mihalescu, acolo unde se află izvorul cu apă sărată (foto 30).

                                                                             28
                                                                            29
                                                                           30

Vremea se schimbă brusc, vine un viscol puternic dar scurt ca durată. Înspre vest cerul pare să fie degajat. Spectacolul naturii este impresionant (foto 31). Ajungem la intersecţia drumului nostru cu drumul forestier Şoarecu, în vecinătatea podului din imaginile 5 sau 22 de la https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/sucevita---pietrele-muierilor---solca-remarcare-2014-muntii-obcina-mare (foto 32). 


                                                                             31
                                                                              32

De aici mai avem de parcurs 3 km până la drumul 17A, la intrarea în satul Suceviţa.