Peştera Şura Mare, ţânţari mari, activi în luna decembrie, Munţii Şureanu
Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
La jumătatea lui decembrie 2014, după primul val de ninsori din ţară, am dat o fugă în Peştera Şura Mare (vezi aici; aici; aici; aici; aici), până la Afluentul aflat la 900 metri de la intrarea cavitatii, pentru a ne reinprospata dimensiunile locului de jonctiune cu apa care vine din Avenul de la Dosul Lăcșorului (vezi aici şi aici).
Ne gandim la ce escalade s-ar putea face aici. Mai incercasem asa ceva cu mult timp in urma, in anul 1984; vezi cele doua imagini de mai jos, extrase din Buletinul Asociatiei pentru Cercetari Speologice din Muntii Sebes, numarul 1, 1984, editat de Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti.
3 Mircea Vladulescu si Christian Megulete. De pe stanga geografic vine paraul care iese pe intrarea Pesterii Gaura Frantoanei, cavitate care functioneaza hidrologic ca o enigma, inca... (vezi)
4 De pe stanga geografic vine paraul care iese pe intrarea Pesterii Gaura Frantoanei, cavitate care functioneaza hidrologic ca o enigma, inca... (vezi)
5 Pe cealalta parte a Cheilor, malul drept geografic, se deschide Pestera de pe malul drept al Ohabei, unde am facut descoperiri arheologice importante (vezi aici).
6 Si, imediat dupa asta, se vede portalul Pesterii Sura Mare (uite-l aici, fotografiat integral).
17 Uite şi apa care vine din Avenul de la Dosul Lăcşorului.
18 In zona de jonctiune a galeriei pe care vine apa din Avenul de la Dosul Lacsorului cu galeria principala a Pesterii Sura Mare, tantari cu corpul lung de aproximativ 10 milimetri ne cam supara, asezandu-se oriunde unde gasesc piele libera. Mircea Vladulescu studiaza, la multi metri inaltime fata de cursul apei, conditiile escaladei artificiale la care ne gandim.